DECIZIE Nr. 65 din 28 februarie 2002
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 din
Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 258 din 17 aprilie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Serban Bengescu - procuror
Vlad Mihai Cercel - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 182 din Codul penal, exceptie ridicata de Senol Menzat in
Dosarul nr. 5.132/2001 al Judecatoriei Medgidia.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 182 din Codul
penal nu incalca prevederile constitutionale. In procesul penal principiul
oficialitatii constituie regula, iar legiuitorul este suveran sa stabileasca,
cu titlu de exceptie, situatiile in care vointa persoanei vatamate ar duce la
stingerea actiunii penale. In cazul dispozitiilor criticate legiuitorul nu a
stabilit o astfel de exceptie datorita gravitatii faptei incriminate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.132/2001,
Judecatoria Medgidia a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 din Codul penal. Exceptia a fost
invocata de Senol Menzat intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea
infractiunii de vatamare corporala grava.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 182 din Codul penal contravin prevederilor art. 22 alin. (1)
si ale art. 33 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu prevad posibilitatea
inlaturarii raspunderii penale prin impacarea partilor, ca in cazul
infractiunilor de lovire sau alte violente si de vatamare corporala, prevazute
de dispozitiile art. 180 si, respectiv, ale art. 181 din Codul penal.
Dispozitiile constitutionale invocate garanteaza dreptul persoanei fizice la
viata, la integritate fizica si psihica, precum si la ocrotirea sanatatii. Pe
cale de consecinta, considera ca atunci cand sunt vatamate aceste drepturi
titularul lor trebuie sa aiba posibilitatea de a stinge conflictul de drept
penal.
Judecatoria Medgidia, exprimandu-si opinia, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 182 din
Codul penal nu numai ca nu contravin prevederilor constitutionale invocate de
autorul exceptiei, dar reprezinta chiar o aplicare a acestora. In opinia
instantei inlaturarea raspunderii penale prin impacarea partilor in cazul
infractiunii de vatamare corporala grava nu constituie o problema de
constitutionalitate, dispozitiile criticate necontravenind Constitutiei, ci una
de optiune legislativa.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile criticate nu
contravin Constitutiei. Prin garantarea dreptului la viata si la integritate
fizica si psihica, prevederile art. 22 din Constitutie instituie
"obligatia generala a tuturor subiectelor de drept de a respecta viata,
integritatea fizica si integritatea psihica a persoanei". Detalierea
garantiilor dreptului la viata si la integritate fizica si psihica ale
persoanei se realizeaza, in principal, prin dispozitii de drept penal, iar un
exemplu in acest sens il constituie art. 182 din Codul penal. Impacarea
partilor este admisa doar in cazul unor fapte cu un grad de pericol social
redus, ceea ce nu se poate sustine in cazul infractiunii de vatamare corporala
grava.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece "in apararea dreptului la viata, integritate corporala si
sanatate este implicat in mod justificat si statul, in calitatea sa de
reprezentant al societatii", iar prevederile criticate pun la dispozitie
persoanelor instrumentul legal de care se pot folosi pentru apararea dreptului
la viata si la integritate fizica si psihica. In acelasi sens Guvernul arata ca
pentru infractiunile cu un grad de pericol social ridicat, categorie din care
face parte si infractiunea de vatamare corporala grava, "opereaza
principiul oficialitatii procesului penal, ceea ce inseamna ca actiunea penala
este pusa in miscare din oficiu de catre organele judiciare, fara posibilitatea
impacarii partilor".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de presedintele
Camerei Deputatilor si de Guvern, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
182 din Codul penal, dispozitii avand urmatorul cuprins: "Fapta prin care
s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita
pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs
vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea
functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea,
avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 7 ani.
Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute in
alineatul precedent, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Tentativa faptei prevazute in alin. 2 se pedepseste."
Dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei in sustinerea
acesteia sunt urmatoarele:
- art. 22 alin. (1): "Dreptul la viata, precum si dreptul la
integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.";
- art. 33 alin. (1): "Dreptul la ocrotirea sanatatii este
garantat."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate invocata, Curtea constata
urmatoarele:
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile art. 182 din Codul penal, prin
omisiunea prevederii impacarii partilor drept cauza de inlaturare a raspunderii
penale, incalca prevederile art. 22 alin. (1), referitoare la dreptul la viata
si la integritatea fizica si psihica ale persoanei, si ale art. 33 alin. (1)
din Constitutie, referitoare la dreptul la ocrotirea sanatatii. Aceasta
sustinere nu poate fi primita. Curtea retine ca garantarea acestor drepturi ale
persoanei se realizeaza, din punct de vedere penal, prin incriminarea ca
infractiuni a faptelor grave care aduc atingere acestor valori sociale. De
aceea, dispozitiile criticate, cuprinse in sectiunea a II-a a capitolului I,
intitulat "Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si
sanatatii", din titlul II al partii speciale a Codului penal, nu numai ca
nu contravin, ci reprezinta garantia juridico-penala a prevederilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei.
De asemenea, Curtea constata ca in sistemul nostru de drept penal
infractiunea constituie o fapta antisociala, care afecteaza deci intreaga
societate, iar nu o fapta cu caracter exclusiv privat, nici macar atunci cand
prin comiterea ei sunt lezate nemijlocit drepturi sau interese private. Din
aceasta conceptie decurge atat caracterul public, oficial al actiunii penale,
cat si caracterul public al pedepsei.
Din ratiuni de politica penala legiuitorul admite exceptii de la caracterul
oficial al actiunii penale in cazul unor infractiuni cu o periculozitate sociala
redusa, intre care si cele prevazute de art. 180 si 181 din Codul penal,
aratate de autorul exceptiei, prevazand posibilitatea ca punerea in miscare a
actiunii penale sa se faca la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
procesul penal sa inceteze prin impacarea partilor. Optiunea legiuitorului in
aceste cazuri nu este limitata prin Constitutie. De aceea, sustinerile
autorului exceptiei urmeaza sa fie respinse.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 din
Codul penal, exceptie ridicata de Senol Menzat in Dosarul nr. 5.132/2001 al
Judecatoriei Medgidia.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 28 februarie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Vlad Mihai Cercel