Decizia Nr.648 din 23.10.2018

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dragoş Petria Eugeniu în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.905D/2017.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 octombrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 16 octombrie 2018, în vederea depunerii unor concluzii scrise de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea a amânat pronunţarea pentru 23 octombrie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:3. Prin Încheierea din 22 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dragoş Petria Eugeniu cu ocazia soluţionării unei cereri de acordare de ajutor public judiciar.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei stabilită în sarcina sa de către instanţa de judecată excedează posibilităţile sale financiare, având în vedere starea materială precară datorată faptului că nu realizează venituri. În acest context, apreciază că taxa judiciară de timbru prevăzută de reglementarea criticată este neconstituţională, întrucât, pentru o persoană fără venituri, aceasta reprezintă o barieră în calea accesului liber la justiţie.5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, nefiind, aşadar, interzis ca legea să prevadă ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, instanţa de judecată învederează faptul că şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că dreptul de acces la justiţie nu este un drept absolut, acesta putând face obiectul unor limitări.6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă atât jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, făcându-se referire, astfel, la Cauza Kreuz împotriva Poloniei, Cauza Ayt Mouhoub împotriva Franţei, sau Cauza Weissman şi alţii împotriva României.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, înscrisurile depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, potrivit cărora „Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă".11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la criticile formulate de autorul acesteia, în sensul că se aduce atingere accesului liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, în jurisprudenţa sa (exemplu fiind Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, sau Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018), Curtea a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. De asemenea, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. S-a reţinut, totodată, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.13. Curtea a reţinut că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).14. Curtea observă că şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.15. Totodată, cu privire la susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora „taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 de lei, prevăzută de textul de lege criticat şi stabilită în sarcina sa, excedează posibilităţile sale financiare", Curtea subliniază faptul că, în ipoteza în care părţile nu pot plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora şi, ca o consecinţă, nu se pot adresa justiţiei, legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a liberului acces la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.16. Curtea constată că aşa s-a întâmplat, de altfel, şi în cauza de faţă, când instanţa de judecată, analizând cererea de ajutor public judiciar formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, a constatat că acesta îndeplineşte condiţiile legale pentru a beneficia de ajutorul public solicitat, având în vedere că nu a realizat venituri, astfel încât, în temeiul prevederilor art. 6, art. 8 şi art. 81 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi art. 42 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a admis cererea formulată şi l-a scutit de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Petria Eugeniu în Dosarul nr. 6.381/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 24 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora