Decizia Nr.644 din 17.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (2) şi art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Sandra Grădinaru în Dosarul nr. 22.402/245/2009 al Judecătoriei Iaşi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 22.402/245/2009, Judecătoria Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (2) şi art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Sandra Grădinaru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instituirea unui regim sancţionator contravenţional, cu consecinţa posibilităţii aplicării cumulative de sancţiuni constând în puncte de amendă, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, puncte de penalizare şi măsuri tehnico-administrative, ar constitui o restrângere a unor drepturi în situaţii care nu se încadrează în cele anume prevăzute de art. 53 din Constituţie. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, aplicarea amenzii contravenţionale cumulativ cu punctele de penalizare contravine principiului proporţionalităţii. Se încalcă în acest mod şi principiul de drept non bis in idem, prevăzut de art. 4 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Judecătoria Iaşi consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, invocând în acest sens bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că reglementarea unor sancţiuni aplicabile în cazul săvârşirii anumitor contravenţii, sancţiuni constând în aplicarea, pe lângă amendă, a unui număr variabil de puncte de penalizare, în funcţie de gravitatea faptei, este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit şi nu aduce atingere regulilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 alin. (2) şi art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:– Art. 102 alin. (2): „Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).“;– Art. 108 alin. (1): „Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: [...]“.Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, cu raportare la art. 4 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă. Astfel, în ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, se observă că textul constituţional se referă exclusiv la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Constituţie, iar normele criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere. Pe de altă parte, alin. (1) al art. 53 prevede, între alte situaţii, că exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. Referitor la susţinerea prin care se contestă reglementarea cumulativă a mai multor sancţiuni pentru aceeaşi faptă, Curtea constată că, în cazul săvârşirii unor contravenţii la regulile de circulaţie rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancţiunea principală - amenda - şi a uneia sau mai multor sancţiuni complementare nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale, aceste sancţiuni având drept scop înlăturarea stării de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise. În ceea ce priveşte art. 4 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat ca temei al criticilor de neconstituţionalitate formulate, se constată că nu este incident în cauză principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă, consacrat de acesta, vizând o altă ipoteză decât cea a textelor de lege criticate. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (2) şi art. 108 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Sandra Grădinaru în Dosarul nr. 22.402/245/2009 al Judecătoriei Iaşi. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 mai 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta