DECIZIE   Nr. 64 din  3 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 153 din 21 februarie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Bracon in Dosarul nr. 1.389/2004 al Judecatoriei Harlau.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece nu se poate sustine ca se aduce atingere liberului acces la justitie, intrucat, indiferent de solutia pronuntata in cauza, partea interesata are posibilitatea de a contesta actele emise de procuror in faza de urmarire penala, uzand atat de dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala, cat si de celelalte drepturi procesuale prevazute de acelasi cod in faza de cercetare judecatoreasca.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.389/2004, Judecatoria Harlau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 53 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de Ioan Bracon in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva masurilor luate de procuror.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca art. 53 din Codul de procedura penala nu prevede nici o cale de atac impotriva ordonantei de solutionare a cererii de recuzare. Daca in cadrul procedurii de solutionare a unei cereri de recuzare in cursul judecatii este prevazuta calea de atac a recursului impotriva incheierii prin care s-a respins recuzarea (art. 52 alin. 7 a fost insa abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 592 din 1 iulie 2004), in situatia solutionarii unei cereri de recuzare a procurorului sau a parchetului, art. 278^1 din Codul de procedura penala nu prevede nici o posibilitate pentru persoana interesata de a se adresa justitiei pentru apararea intereselor sale legitime.
    Judecatoria Harlau opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece prevederile art. 53 din Codul de procedura penala contravin art. 21 din Constitutie, referitoare la liberul acces la justitie, intrucat, in actuala reglementare a Codului de procedura penala, petentul nemultumit de solutia data cu privire la cererea de recuzare a tuturor procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Harlau nu are posibilitatea de a ataca aceasta solutie in fata unei instante judecatoresti.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate, referitoare la procedura de solutionare a declaratiilor de abtinere sau a cererilor de recuzare in cursul urmaririi penale, sunt in deplina concordanta cu prevederile constitutionale si conventiile internationale privitoare la drepturile omului. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege, astfel incat legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, cum sunt cele referitoare la abtinere si recuzare, precum si modalitati diferite de exercitare a drepturilor procesuale.
    De asemenea, potrivit art. 129 din Constitutie, impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate pot exercita caile de atac, in conditiile legii. Rezulta, asadar, ca, potrivit Legii fundamentale, legiuitorul este unica autoritate competenta de a reglementa procedura de judecata, precum si caile de atac si conditiile exercitarii acestora. Procedura de solutionare a cererilor de abtinere sau de recuzare face parte integranta din procedura de judecata, fiind reglementata in conformitate cu prevederile constitutionale.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prin prevederile legale supuse controlului se instituie o procedura speciala de solutionare a cererii de recuzare in cursul urmaririi penale, care nu aduce atingere intereselor partilor, ci, dimpotriva, contribuie la evitarea unor tergiversari in solutionarea cauzei, rezolvandu-se un incident procesual, iar nu fondul litigiului. In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 135/2001.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 53 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "In cursul urmaririi penale, asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se pronunta procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau procurorul ierarhic superior.
    Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. In cazul in care cererea este adresata persoanei care efectueaza cercetarea penala, aceasta este obligata sa o inainteze impreuna cu lamuririle necesare, in termen de 24 de ore, procurorului, fara a intrerupe cursul cercetarii penale.
    Procurorul este obligat sa solutioneze cererea in cel mult 3 zile, printr-o ordonanta.
    Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza in acelasi termen si in aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior.
    Abtinerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor din alin. 3 si 4, care se aplica in mod corespunzator."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la dreptul oricarei persoane de a se adresa neingradit justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 53 din Codul de procedura penala reglementeaza procedura recuzarii persoanelor care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului. Aceasta procedura a fost instituita pentru a asigura impartialitatea procesului penal in faza de urmarire penala si pentru a proteja organele de urmarire penala si Ministerul Public de suspiciunile de abuz si de partinire.
    Reglementarea a fost conceputa totodata cu grija de a nu facilita tergiversarea procesului sau, prin exercitarea abuziva a dreptului de recuzare, blocarea activitatii organelor judiciare, cu consecinte inacceptabile pentru apararea ordinii de drept si a drepturilor si intereselor societatii.
    In cauza nu poate fi primita sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca, intrucat legea nu prevede o cale de atac in justitie impotriva ordonantei de respingere a cererii de recuzare - in speta erau recuzati toti procurorii unui parchet -, se incalca prevederile art. 21 din Constitutie, dat fiind ca nu intra in competenta Curtii Constitutionale sa cenzureze omisiunile de reglementare, ci numai conformitatea dispozitiilor legale in vigoare cu normele si principiile Constitutiei.
    Pe de alta parte, dispozitiile legale atacate nu il impiedica pe autorul exceptiei sa-si apere in justitie drepturile si interesele in legatura cu obiectul cauzei in care este cercetat, el avand posibilitatea sa se apere in fata instantei de judecata a procesului - daca s-a emis rechizitoriul - sau prin plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata - in cazul in care dosarul a fost solutionat de catre procuror in acest sens.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ioan Bracon in Dosarul nr. 1.389/2004 al Judecatoriei Harlau.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 februarie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru