DECIZIE Nr. 624 din 17 noiembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 313 alin.
3, art. 318 si art. 360 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1121 din 13 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 313 alin. 3, art. 318 si art. 360 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Asezamantul Cultural "Academia
Catavencu" in Dosarul nr. 1.422/2005 al Tribunalului Sibiu - Sectia
penala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public invoca
problema inadmisibilitatii exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca
autorul exceptiei critica, in realitate, absenta unor dispozitii legale care sa
permita comunicarea copiei actului de sesizare a instantei si a hotararii
judecatoresti tuturor inculpatilor, iar nu numai celor aflati in stare de
detinere, absenta care nu intra in competenta de solutionare a Curtii
Constitutionale. Pe fond, arata ca, asa cum a statuat si Curtea Europeana a
Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa, nu se impune o forma specifica in care
acuzatul sa fie informat, astfel incat o informare chiar verbala este
suficienta. De asemenea, Curtea de la Strasbourg a statuat ca inclusiv o
hotarare judecatoreasca redactata in forma rezumata, fara a prevedea calea de
atac, intruneste conditiile unui proces echitabil (Cauza Zoon contra Olandei,
2000).
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 13 iunie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.422/2005,
Tribunalul Sibiu - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 313 alin. 3, art. 318 si art. 360
din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Asezamantul Cultural
"Academia Catavencu" intr-o cauza penala avand ca obiect recursul
declarat de autorul exceptiei - parte responsabila civilmente impotriva unei
sentinte penale a Judecatoriei Sibiu prin care acesta a fost obligat la plata
unor daune morale, in solidar cu inculpatul, achitat pentru savarsirea
infractiunilor prevazute de art. 205 si 206 din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine
ca, avand in vedere importanta actului de trimitere in judecata a inculpatilor,
este imperios necesar ca acesta sa fie adus la cunostinta fiecarui inculpat,
indiferent daca se afla in stare de arest sau in stare de libertate si ca
aceasta comunicare a plangerii prealabile (asemenea comunicarii
rechizitoriului) ar duce la o mai buna desfasurare a procesului penal,
inculpatul avand posibilitatea sa isi formuleze apararea avand deplina
cunostinta de acuzatiile care i se aduc prin actul de trimitere in judecata.
Totodata, sustine ca netrimiterea de copii de pe plangerea prealabila
tuturor inculpatilor, iar nu numai celor aflati in stare de detinere,
contravine si dreptului la aparare, intrucat este obligatia statului, cel care
organizeaza procesul penal, "de a face un efort pentru comunicarea
plangerii prealabile", cu atat mai mult cu cat cel care sesizeaza instanta
in cadrul plangerii prealabile este partea vatamata, care poate fi obligata sa
depuna mai multe exemplare.
De asemenea, autorul exceptiei sustine ca prin necomunicarea plangerii
prealabile si prin necomunicarea integrala a hotararii instantei catre inculpat
se instituie o inegalitate de tratament intre partile care participa la
procesul penal fata de cele care participa la procesul civil. Astfel, arata ca,
potrivit art. 114^1 alin. 2 din Codul de procedura civila, presedintele va
dispune sa se comunice paratului, odata cu citatia, copii de pe cererea de
chemare in judecata si de pe inscrisuri, iar ratiunea acestui text legal este
ca partea interesata sa poata cunoaste pretentiile reclamantului, dandu-i-se
astfel posibilitatea sa-si formuleze apararile inca de la primul termen de
judecata. In penal, potrivit dispozitiilor legale criticate, doar inculpatul
aflat in stare de detinere primeste o copie a actului de sesizare, ceilalti
inculpati cercetati in stare de libertate fiind privati de acest drept. De
asemenea, mai arata ca, in civil, paratului i se comunica hotararea pronuntata
de instanta in intregul ei, iar nu numai dispozitivul acesteia, ca in penal,
astfel incat partea interesata este in masura ca in termenul legal de la
comunicarea acesteia sa poata formula motivele de apel sau recurs.
Tribunalul Sibiu - Sectia penala si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia
de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca dispozitiile legale
criticate au rolul de a ocroti drepturile procesuale ale unei categorii
distincte de inculpati, a celor aflati in stare de detinere, "care nu
intra in categoria obisnuita a celor aflati in stare de libertate, care pot sa
se ocupe de procesele in care sunt implicati". Totodata, arata ca
imprejurarea ca, din motive imputabile partilor aflate in stare de libertate,
procesul se poarta in lipsa acestora, nu poate fi apreciata ca o modalitate de
discriminare judiciara intre inculpatii aflati in stare de detentie si cei
aflati in libertate, ci, dimpotriva, necomunicarile in discutie sunt menite a
ocroti, "chiar daca aparent indirect", drepturile procesuale ale
persoanelor implicate in proces, determinandu-le sa acorde o atentie sporita
cauzei.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
considerand ca autorul exceptiei formuleaza o interpretare per a contrario a
dispozitiilor criticate din Codul de procedura penala, potrivit carora comunicarea
actului de sesizare s-ar face exclusiv catre inculpatii aflati in stare de
detinere, iar nu si catre cei aflati in stare de libertate. Situatia
inculpatului aflat in stare de detinere, caruia i se comunica actul de
sesizare, nu poate fi apreciata ca fiind mai favorabila fata de cea a
inculpatului aflat in stare de libertate, deoarece acesta din urma, fiind
chemat prin citatie procedurala, are posibilitatea sa ia cunostinta de actul de
sesizare a instantei. Astfel, prevederile art. 313 alin. 3 din Codul de
procedura penala, care prevad in mod expres dreptul inculpatilor aflati in
stare de detinere de a li se comunica actul de sesizare a instantei, nu exclud
comunicarea acestuia inculpatilor aflati in stare de libertate. In acest sens
arata ca toti inculpatii beneficiaza de aceleasi drepturi inca din faza
urmaririi penale, deoarece, potrivit art. 250 din Codul de procedura penala,
dupa punerea in miscare a actiunii penale, organul de cercetare penala
procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala fata de toti
inculpatii, fara a distinge daca se afla sau nu in stare de detentie.
Totodata, arata ca instituirea regulilor de desfasurare a procesului in
fata instantelor judecatoresti este, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constitutie, de competenta, exclusiva a legiuitorului, care poate institui
reguli speciale de procedura in considerarea unor situatii speciale.
Referitor la pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie,
apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contin discriminari in functie de
criteriile prevazute de art. 4 din Constitutie, ci, dimpotriva, urmaresc
evitarea unei discriminari, asigurand posibilitatea inculpatului aflat in stare
de detinere de a-si organiza apararea in conditii cat mai apropiate de acelea
ale inculpatului aflat in stare de libertate.
In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 24
din Constitutie referitor la dreptul la aparare, apreciaza ca acesta nu este
afectat prin dispozitiile legale criticate, deoarece inculpatul aflat in stare
de libertate, fiind chemat prin citatie procedurala, are posibilitatea efectiva
de a lua cunostinta oricand, direct sau prin aparator, de actul de sesizare a
instantei si isi poate organiza apararea utilizand toate mijloacele prevazute
de lege. De altfel, inculpatul cunoaste toate actele dosarului, intrucat
procurorul, potrivit art. 257 din Codul de procedura penala, este obligat, la
terminarea urmaririi penale, sa-i prezinte materialul de urmarire penala.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Astfel, in ceea ce priveste dispozitiile art. 16 alin. (1) din
Constitutie, considera ca instituirea prin dispozitiile legale criticate a unor
reguli speciale privind procedura de desfasurare a procesului penal nu aduce
atingere principiului egalitatii in fata legii, intrucat, asa cum a constatat
Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, situatiile in mod obiectiv diferite
justifica existenta unui tratament juridic diferit.
Cat priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 24 din
Constitutie si la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, apreciaza ca normele criticate nu aduc atingere
dreptului persoanei ca, in tot cursul procesului penal, sa fie asistata de un
avocat, ales sau numit din oficiu, si de a se prevala, neingradit, de toate
garantiile procesului echitabil. Astfel, organele de urmarire penala, in
exercitarea rolului activ, sunt obligate sa explice invinuitului sau inculpatului,
precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii
Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
313 alin. 3, art. 318 si art. 360 din Codul de procedura penala, modificate
prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura
penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003. In urma acestor modificari, dispozitiile
legale criticate au urmatorul cuprins:
- Art. 313 alin. 3: "In cauzele in care inculpatul este trimis in
judecata in stare de arest, presedintele instantei, la primirea dosarului,
fixeaza un termen care, potrivit art. 300^1, nu poate fi mai mare de 48 de ore,
inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a
instantei.";
- Art. 318: "La termenul de judecata, dupa strigarea cauzei si apelul
partilor, presedintele verifica identitatea inculpatului. In cazul cand
inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele se incredinteaza daca a
primit in termenul prevazut in art. 313 alin. 3 copia actului de sesizare a
instantei. Cand actul nu a fost comunicat, daca inculpatul cere, judecata se
amana, iar presedintele ii inmaneaza o copie de pe actul de sesizare a
instantei, facandu-se mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
De asemenea, judecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea
s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata.";
- Art. 360: "Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor
care au lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare.
Inculpatului detinut sau aflat in vreuna dintre situatiile prevazute in
art. 171 alin. 2, care a lipsit de la pronuntarea hotararii, i se comunica
copia dispozitivului hotararii. De asemenea, copia dispozitivului hotararii se
comunica administratiei locului de detinere."
Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate contravin
prevederilor art. 16 alin. (1) si art. 24 din Constitutie, care au urmatorul
cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate
contravin si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
"1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie
sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi
interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti
a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii
nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau
protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura
considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari
speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana
ce vinovatia va fi legal stabilita.
3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o
intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse
impotriva sa;
b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii
sale;
c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si,
daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi
asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele
justitiei o cer;
d) sa intrebe daca sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina
citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii
acuzarii;
e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu
vorbeste limba folosita la audiere."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca
autorul exceptiei este nemultumit de omisiunea legiuitorului de a reglementa
obligativitatea comunicarii catre inculpatul aflat in libertate a copiei
actului de sesizare a instantei, precum si a dispozitivului hotararii
judecatoresti pronuntate in cauza. Astfel, autorul exceptiei considera ca o
copie de pe actul de sesizare si de pe hotararea judecatoreasca ar trebui sa
primeasca si inculpatii aflati in stare de libertate, iar nu numai cei aflati
in stare de detinere.
Curtea constata ca aceasta "critica de neconstitutionalitate"
vizeaza, in realitate, o problema de legiferare, problema care constituie
atributul suveran al Parlamentului, care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutie,
este "unica autoritate legiuitoare a tarii".
Avand in vedere aceste considerente, precum si faptul ca, potrivit art. 2
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu care a fost sesizata, fara a putea modifica sau
completa prevederile supuse controlului, exceptia de neconstitutionalitate
urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 313 alin. 3, art. 318 si art. 360 din Codul de procedura
penala, exceptie ridicata de Asezamantul Cultural "Academia
Catavencu" in Dosarul nr. 1.422/2005 al Tribunalului Sibiu - Sectia
penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 noiembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean