DECIZIE Nr. 62 din 17 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit.
c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 218 din 12 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti -
UCECOM in Dosarul nr. 3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei, prin consilier juridic,
si partea Societatea Comerciala "CARMEN SILVA 2000" - S.A. din Eforie
Sud, prin avocat.
Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine admiterea acesteia,
aratand ca, prin exceptarea imobilelor care au suferit transformari de la
restituirea in natura catre fostii proprietari, se incalca dispozitiile
constitutionale privind garantarea proprietatii private, care prevad, ca unica
modalitate de cedare a proprietatii, exproprierea. Asa fiind, prin asimilarea
imobilului transformat unui imobil nou se perpetueaza un abuz al statului care
nu mai are obligatia de a restitui acel imobil, ci doar de a stabili masuri
reparatorii prin echivalent.
Avocatul partii potrivnice apreciaza ca dispozitiile criticate nu contravin
art. 44 din Constitutia republicata, ci instituie o modalitate speciala de
restituire prin echivalent, care nu echivaleaza cu o expropriere, intrucat
imobilul in cauza nu face obiectul dreptului de proprietate al persoanei
indreptatite la restituire.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca aplicarea unor
masuri reparatorii prin echivalent, in cazul expres prevazut al imobilelor care
au suportat modificari de natura a le transforma in imobile noi, nu contravine
prevederilor constitutionale referitoare la protectia proprietatii private, cu
atat mai mult cu cat legiuitorul a lasat la latitudinea partilor posibilitatea
realizarii unui acord cu privire la respectivele imobile.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 9 aprilie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.358/2001,
Tribunalul Constanta - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Asociatia
Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti - UCECOM.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se arata ca art. 18 lit.
c) din Legea nr. 10/2001 apare ca fiind vadit neconstitutional in raport cu
prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (1) si (3), cu art. 481 din Codul
civil, potrivit caruia "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa,
afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si
prealabila despagubire", precum si cu intreaga reglementare a Legii nr.
10/2001. Astfel, se apreciaza ca in cazul prevazut de lit. c) a art. 18 din
lege nu se poate retine o situatie de imposibilitate fizica de restituire in
natura si, prin urmare, atata timp cat imobilul preluat abuziv exista, dar a
fost transformat, devenind un imobil nou, restituirea in natura trebuie sa fie
obligatorie, persoana careia i se restituie avand obligatia de despagubire in
ceea ce priveste imbunatatirile care au condus la cresterea valorii imobilului.
Or, textul de lege criticat reglementeaza situatia in care proprietarul este
silit sa cedeze proprietatea sa, fara dreapta si prealabila despagubire,
contravenind normei constitutionale cuprinse in art. 41 alin. (3).
Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza exceptia de
neconstitutionalitate ca neintemeiata, masura reparatorie prin echivalent prevazuta
de art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 fiind instituita de legiuitor pentru
situatia in care nu exista posibilitatea obiectiva de restituire in natura
atunci cand imobilul, prin lucrarile efectuate, a suferit transformari
esentiale, de natura a impune calificarea sa ca imobil nou in raport cu cel
preluat.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul considera ca, in situatia in care vechiul imobil nu mai exista in
materialitatea sa ori a fost inlocuit cu un altul nou, nu se poate pune
problema unei restituiri in natura, ci a unei masuri reparatorii prin
echivalent. Asa fiind, acoperirea prejudiciului suferit de persoana
indreptatita prin acordarea acestor despagubiri reprezinta tocmai o aplicare a
principiului constitutional privind protectia dreptului de proprietate privata,
si nicidecum o incalcare a lui. Pe de alta parte, masura reparatorie prin
echivalent nu poate fi considerata o expropriere cu atat mai mult cu cat
persoana indreptatita nu poseda titlul de proprietate asupra imobilului, care
sa ateste calitatea de proprietar.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art.
2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 18 lit. c)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul legal
criticat are urmatorul continut:
- Art. 18 lit. c): "Masurile reparatorii se stabilesc numai in
echivalent si in urmatoarele cazuri: [...]
c) imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in
raport cu cel preluat, daca partile nu au convenit altfel."
Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 41 alin. (1) si (3) din Constitutie, care, ulterior sesizarii,
a fost revizuita prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie
2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie,
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea
denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Dupa republicare, textele
constitutionale invocate au urmatoarea numerotare si continut:
- Art. 44 alin. (1) si (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege. [...]
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire."
Examinand exceptia de neconstitutionale, Curtea constata ca dispozitiile
Legii nr. 10/2001 au instituit o procedura administrativa sui-generis avand ca
obiect restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv, cu sau fara
titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, detinute la data
intrarii in vigoare de persoanele juridice prevazute de art. 20 alin. (1).
Textul de lege criticat este considerat a fi in contradictie cu art. 44
alin. (1) si (3) din Constitutia republicata, intrucat, in opinia autoarei
exceptiei, prin stabilirea de masuri reparatorii numai in echivalent atunci
cand imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in
raport cu cel preluat, statul isi incalca obligatia, constitutional asumata, de
a ocroti proprietatea, care, astfel, inceteaza de a mai fi inviolabila.
O atare critica este evident nefondata in situatiile in care obiectul
notificarii il constituie un imobil preluat de stat cu titlu. Asa cum Curtea a
statuat in precedent, prin efectul unei atare preluari, proprietarul initial al
imobilului a pierdut titlul de proprietate in favoarea statului, care, in
aceasta calitate, este indreptatit sa exercite toate prerogativele dreptului sau
asupra bunului. Altfel spus, titularul initial al dreptului de proprietate,
nemaiavand calitatea de proprietar la data notificarii persoanei juridice
detinatoare, ci doar posibilitatea de a obtine reconstituirea acesteia, nu are
cum sa invoce incalcarea - pe calea reglementarii criticate - a unui drept pe
care nu-l mai are.
Asadar, sub acest aspect, nu exista nici o contradictie intre textul de
lege prevazut de art. 18 lit. c) si principiul constitutional al
inviolabilitatii dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Legea
fundamentala, motiv pentru care Curtea constata ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata.
In ceea ce priveste imobilele preluate fara un titlu valabil de catre stat,
potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, persoanele care au fost
deposedate de aceste imobile si-au pastrat calitatea de proprietari de la data
preluarii. Insa nici in asemenea situatii nu exista temeiuri care sa impuna si
sa justifice calificarea reglementarii in cauza ca fiind neconstitutionala.
In argumentarea criticii sale, autorul exceptiei pleaca de la o premisa
gresita constand in absolutizarea exercitiului prerogativelor dreptului sau de
proprietate, facand abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate
sunt stabilite de lege, ca si de acelea ale art. 136 alin. (5), care consacra
caracterul inviolabil al proprietatii private, "in conditiile legii".
Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este asadar competent sa
stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate, in acceptiunea principiala conferita de Constitutie, in asa fel
incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitari
rezonabile in valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Sub acest
aspect, Curtea constata ca, prin reglementarea dedusa controlului, legiuitorul
nu a facut decat sa dea expresie acestor imperative, in limitele si potrivit
competentei sale constitutionale.
Curtea observa, de asemenea, ca dispozitia criticata reprezinta o norma
supletiva, legiuitorul lasand la latitudinea partilor, respectiv a persoanei
indreptatite la restituire si a celei detinatoare a imobilului, posibilitatea
de a pune in aplicare restituirea in natura, in conditiile in care ele vor
ajunge la un acord in acest sens. Insa, in situatia in care acordul de vointa
nu este intrunit, masurile reparatorii se acorda numai prin echivalent.
Optiunea legiuitorului de a stabili aceste masuri reparatorii atunci cand
imobilul a fost transformat, astfel incat a devenit un imobil nou in raport cu
cel preluat, nu vine in contradictie cu spiritul Legii nr. 10/2001, si anume cu
caracterul reparator consacrat de aceasta, intrucat, in situatia in care
restituirea in natura nu mai poate opera, devin aplicabile dispozitiile art. 1
alin. (2) din legea mentionata, potrivit carora "In cazurile in care
restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin
echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu
alte bunuri ori servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul
persoanei indreptatite, in acordare de actiuni la societati comerciale
tranzactionate pe piata de capital, de titluri de valoare nominala folosite
exclusiv in procesul de privatizare sau de despagubiri banesti".
Prin textul de lege criticat, legiuitorul reglementeaza acele cazuri in
care imobilele preluate de stat au suferit pe perioada scursa de la data
preluarii modificari radicale care le-au transformat intr-o asemenea masura
incat se poate considera ca acestea reprezinta imobile noi. Prin urmare,
transformarea trebuie sa fie esentiala, astfel incat imobilul nou sa fie
structural deosebit de cel vechi.
Curtea apreciaza ca "noutatea" imobilului este o chestiune de
fapt, care implica, pe langa aspectele de ordin juridic, probleme de ordin
tehnic ce au la baza criterii obiective si care pot face obiectul unei actiuni
in justitie, instantele judecatoresti fiind singurele competente sa stabileasca
aplicabilitatea art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Sub acest aspect, modul
de interpretare si aplicare a textului de lege nu constituie o problema de constitutionalitate,
de natura a face obiectul controlului Curtii Constitutionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 lit. c)
din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Asociatia Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti UCECOM in Dosarul nr.
3.358/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu