DECIZIE Nr.
611 din 21 septembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) si art. 6 alin. (2) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din
sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 931 din 16 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din
sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat,
excepţie ridicată de Ecaterina Dogaru în Dosarul nr. 186/2006 al Tribunalului
Sibiu - Secţia civilă.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin
mandatar Ioan Dogaru. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Sibiu, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Mandatarul autorului excepţiei depune concluzii scrise
prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor
constituţionale invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 13 aprilie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 186/2006, Tribunalul Sibiu - Secţia civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,
provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie
ridicată de Ecaterina Dogaru cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate
împotriva deciziei de stabilire a pensiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate au
caracter retroactiv şi discriminatoriu. In acest sens arată că legea prevede în
sarcina pensionarului obligaţia de a prezenta acte prin care să dovedească
salariile avute în perioadele în care documentaţia existentă la casele
teritoriale de pensii nu conţine informaţiile necesare stabilirii punctajului
mediu anual, în caz contrar luându-se în calcul, în mod arbitrar, salariile
minime pe ţară, brute sau nete, după caz, prevăzute pentru acele perioade la
art. 164 şi în anexa nr. 7 la Legea nr. 19/2000. Ca urmare a aplicării acestor
dispoziţii, precum şi a faptului că autorul excepţiei s-a aflat în
imposibilitatea obiectivă de a dovedi datele referitoare la salariile obţinute în trecut, punctajul
mediu anual i-a fost redus în raport cu cel stabilit potrivit legislaţiei
anterioare, situându-l într-o poziţie dezavantajată în raport cu acei
pensionari care au putut dovedi salariile obţinute. In sfârşit, arată că, deşi
legea permite menţinerea cuantumului pensiei cuvenite sau aflate în plată,
superior celui rezultat în urma recalculării, aceasta împiedică indexarea sau
majorarea pensiei până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul
mediu nu va rezulta un cuantum mai mare decât cel al pensiei cuvenite sau
aflate în plată, astfel că protecţia legii apare ca fiind „falsă".
Tribunalul Sibiu - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, având în vedere
că prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă prevederile art. 15 şi 16
din Constituţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Guvernul consideră că
excepţia ridicată nu este întemeiată. In acest sens arată că textele legale
criticate au ca finalitate eliminarea inechităţilor existente în ceea ce
priveşte cuantumul pensiilor acordate pentru stagii de cotizare identice, iar
diferenţele menţinute până la finalizarea operaţiunilor de recalculare şi
recorelare nu contravin principiilor constituţionale privind neretroactivitatea
legii şi egalitatea în drepturi, întrucât toţi cetăţenii beneficiază de
drepturile prevăzute de legile în vigoare la data acordării drepturilor
respective.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar
de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul
public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 78/2005, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 301 din 11 aprilie 2005.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 4 alin. (1): „Determinarea
punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza
datelor, elementelor şi informaţiilor din documentaţiile de pensie aflate în
păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în
vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem
al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu
principiile Legii nr. 19/2000.";
- Art. 6 alin. (2): „In situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj
determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine
cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea
formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta."
In opinia autorului excepţiei, textele de lege
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care
consacră principiul neretroactivităţii legii şi ale art. 16 alin. (1) şi (2)
referitoare la principiul egalităţii în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că dispoziţiile art. 4
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 fac incidente
prevederile din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea
operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul
public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.
19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1
octombrie 2004, prevederi care stabilesc printre altele, la art. 7, că, în
situaţia în care nu există date privind cuantumul salariului, la determinarea
punctajului mediu anual se vor utiliza salariile minime pe ţară, brute sau
nete, după caz, prevăzute pentru acele perioade la art. 164 şi în anexa nr. 7
la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
140 din 1 aprilie 2000.
Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la
determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează
salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a
acestora în carnetul de muncă, luându-se în calcul şi sporurile care au făcut
parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi alte
sporuri cu caracter permanent, în timp ce anexa nr. 7 la Legea nr. 19/2000
prevede salariile minime pe ţară pentru diferite perioade de timp.
Examinând aceste dispoziţii de lege în raport cu
criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că textele de lege criticate nu contravin
principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. Astfel, este
evident că aceste dispoziţii legale vizează trecutul, pentru că vechimea în
muncă, respectiv stagiul de cotizare au fost realizate în perioadele anterioare
intrării lor în vigoare, dar efectele lor se produc în viitor, noile cuantumuri
ale pensiilor recalculate fiind valabile numai pentru
viitor.
De asemenea, Curtea observă că art. 4 alin. (1) şi art.
6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 nu conţin
dispoziţii cu efect discriminatoriu în sensul indicat de autorul excepţiei.
Acesta susţine că textele de lege criticate ar determina un mod de calcul al
pensiei mai dezavantajos pentru persoanele care nu pot dovedi salariile
obţinute în trecut în raport cu persoanele care au înscrise în carnetele de
muncă drepturile salariale realizate, având în vedere că, în general, salariile efectiv acordate au fost mai mari decât salariul
minim brut pe economie.
Faţă de această critică de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că textele de lege examinate au în vedere o situaţie obiectivă, în care
nu există dovada certă a salariilor efectiv realizate. Luarea în calcul a
salariului minim brut pe economie ţine de opţiunea liberă a legiuitorului, în
baza prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la
pensie, ca şi la alte forme de asigurări şi de asistenţă sociale se exercită în
condiţiile prevăzute de lege.
In ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei
potrivit căreia indexarea sau majorarea pensiei nu mai este posibilă până când
din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va rezulta un cuantum
mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată, Curtea reţine că
majorarea se aplică, fără deosebire, punctajului mediu anual sau celui aflat în
plată, dar este posibil ca, pentru pensiile ce se încadrează în ipoteza art. 6
alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, această majorare să
nu determine şi o mărire efectivă a cuantumului pensiei, în situaţia în care,
prin majorare, nu s-ar depăşi cuantumul corespunzător punctajului mediu anual
avut până la data recalculării. Acest fapt nu creează însă o situaţie
discriminatorie pentru pensionarii cărora li s-a aplicat art. 6 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, întrucât legea Ie-a permis
acestora păstrarea unui cuantum al pensiei superior celui care li s-ar fi
cuvenit potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data recalculării pensiei.
O soluţie contrară ar crea o situaţie inechitabilă pentru cei cărora li s-ar
aplica prevederile legale în vigoare la data pensionării, fără a se putea
prevala de dispoziţiile legale anterioare, care ar
determina un cuantum superior al pensiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,
provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepţie ridicată
de Ecaterina Dogaru în Dosarul nr. 186/2006 al Tribunalului Sibiu - Secţia
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea