Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 5.603/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.741D/2015.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită cu partea Enel Energie Muntenia - S.A. Magistratul-asistent referă că partea Ilie Pavel a fost citată atât la adresa din citativ, cât şi prin afişare la uşa instanţei şi pe pagina de internet a Curţii Constituţionale. Citaţia transmisă la adresa acestuia a fost restituită Curţii Constituţionale.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.742D/2015-1.744D/2015, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate cu obiect identic. Excepţia a fost ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 5.604/1.748/2015/a1 al Judecătoriei Cornetu, nr. 18.422/302/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi nr. 105.108/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită cu părţile Enel Energie Muntenia - S.A. din Bucureşti şi Asociaţia de proprietari Cuza - Felix din Bucureşti. Magistratul-asistent referă că părţile Melu Dobre şi Ilie Panait au fost citate atât la adresa din citativ, cât şi prin afişare la uşa instanţei şi pe pagina de internet a Curţii Constituţionale. Citaţiile transmise la adresa acestora au fost restituite Curţii Constituţionale.5. Având cuvântul asupra acestui aspect procedural, reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită.6. Curtea Constituţională apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită şi, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.742D/2015-1.744D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.742D/2015-1.744D/2015 la Dosarul nr. 1.741D/2015, care este primul înregistrat.9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016 şi Decizia nr. 459 din 28 iunie 2016.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:10. Prin încheierile din 5 noiembrie 2015, 18 noiembrie 2015 şi 16 noiembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 5.603/1.748/2015/a1, nr. 5.604/1.748/2015/a1, nr. 18.422/302/2015/a1 şi nr. 105.108/299/2015, Judecătoria Cornetu, Judecătoria Sectorului 5 - Secţia civilă şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de societatea Enel Energie Muntenia - S.A. din Bucureşti, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 conferă posibilitatea instanţelor de judecată de a interpreta în mod diferit acest text de lege, cu consecinţa încălcării accesului liber la justiţie şi a principiului egalităţii în drepturi, precum şi a principiului constituţional potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi este egală pentru toţi.12. În mod concret, autorul excepţiei precizează că, atunci când sunt înregistrate cereri de chemare în judecată similare celor formulate de reclamant în cauzele de faţă, în care obiectul este reprezentat de pretenţii băneşti rezultate ca urmare a neachitării de către pârât a unor facturi, şi a căror contravaloare este formată atât din debitul principal, cât şi din penalităţi, unele instanţe de judecată consideră că nu se află în prezenţa unor acţiuni cu două capete de cerere care au finalitate diferită, iar timbrarea se face în mod corect (în opinia autorului excepţiei), raportat la întregul debit. Există, însă, şi instanţe care consideră aceste acţiuni ca având două capete de cerere cu finalitate diferită şi, pe cale de consecinţă, solicită timbrarea distinctă pentru fiecare din aceste capete de cerere. Astfel, autorul excepţiei consideră că prin interpretarea diferită dată de instanţele judecătoreşti noţiunii de „finalitate diferită", se aduce atingere accesului liber la justiţie şi îi este restrânsă posibilitatea de a-şi exercita drepturile rezultând dintr-un raport juridic, deoarece se află în imposibilitate de a i se judeca cererea de chemare în judecată şi de a obţine o hotărâre care să îi permită recuperarea întregului debit (atât debit principal, cât şi penalităţi).13. În acest context, precizează că principiul accesului liber la justiţie este consacrat, ca drept fundamental, atât prin art. 21 din Constituţie, cât şi prin art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, iar cu privire la acest principiu, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acesta semnifică posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime. Prin urmare, consideră că existenţa oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau raţională şi care ar putea, până la urmă, să nege acest drept al persoanei, încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie.14. De asemenea, autorul excepţiei susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi cele ale art. 124 alin. (2) din Constituţie, ca urmare a aplicării de către instanţele judecătoreşti, pe rolul cărora se află speţele, a unui tratament juridic diferit unor situaţii identice, „deşi textul de lege aplicabil este acelaşi, dar nu suficient de clar, astfel încât să nu dea naştere la interpretări diferite".15. Judecătoria Cornetu consideră că motivele invocate de autor nu reprezintă, în realitate, veritabile critici de neconstituţionalitate, ci o problemă de interpretare şi aplicare unitară a textului de lege criticat.16. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa de judecată constată că, în esenţă, autorii excepţiei invocă o problemă de interpretare şi aplicare a legii la cazul concret de către instanţele de judecată. Or, maniera în care instanţele interpretează şi aplică legea nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Cu toate acestea, consideră că singura instituţie competentă să respingă excepţia de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, pentru acest motiv, este Curtea Constituţională.17. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece aspectele relevate de autoare privesc modul de aplicare şi de interpretare a normelor criticate şi nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate.18. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.19. Guvernul a transmis punctul său de vedere, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, arată că, deşi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră dreptul la un tribunal, acest drept nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări, de vreme ce, prin însăşi natura sa, reclamă o reglementare din partea statului, care urmează a alege mijlocele prin care le va folosi în acest scop (Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României). Astfel, în această privinţă, instanţa de la Strasbourg nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiţiei poate justifica impunerea unei restricţionări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy-Miloslavsky împotriva Regatului Unit). Asigurarea egalităţii părţilor în faţa justiţiei şi a accesului liber la justiţie cuprinde şi componenta privitoare la cheltuielile judiciare în care se regăsesc taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, aspecte asupra cărora s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, care, în jurisprudenţa sa, a statuat că dispoziţiile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la aceste taxe, iar în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. De altfel, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de către instanţă, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În situaţia în care persoana în cauză nu este în măsură să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, aceasta poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale.20. În ceea ce priveşte modul de aplicare şi interpretare a normelor criticate, arată că, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituţionalitate menite să justifice contrarietatea dispoziţiilor criticate cu cele constituţionale, invocate în susţinerea excepţiei.21. În plus, menţionează că, prin prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, a fost corectată soluţia legislativă din vechea reglementare, fiind prevăzut un sistem mai echitabil de sancţionare în cazul unor acţiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate. Astfel, avantajul noii reglementări este acela că acţiunea nu se mai anulează în întregul ei, ci doar capetele de cerere netimbrate corespunzător.22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Reglementarea criticată are următorul cuprins: „Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel."25. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi".26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, Curtea pronunţându-se prin Decizia nr. 71 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 9 mai 2016, şi Decizia nr. 459 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 24 august 2016, prin care a respins ca inadmisibilă excepţia.27. Curtea a reţinut, din analiza textului de lege şi a criticilor de neconstituţionalitate formulate, prin raportare la elementele de fapt ale cauzelor în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, că autorul excepţiei este nemulţumit faţă de interpretarea şi aplicarea neunitară de către instanţele de judecată a textului de lege criticat, ceea ce, în opinia sa, ar genera o încălcare a accesului liber la justiţie şi ar crea, totodată, o situaţie discriminatorie între justiţiabili. Aceste aspecte nu pot fi convertite însă în vicii de neconstituţionalitate, menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispoziţiile invocate din Legea fundamentală.28. Textul de lege criticat dispune că taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, doar atunci când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, iar nu şi în celelalte cazuri. Aspectele care determină finalitatea capetelor de cerere, necesare pentru a stabili taxa judiciară de timbru ce se datorează, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularităţile fiecărei cauze. A răspunde afirmativ criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.29. În acest context, referitor la modalitatea de interpretare şi de aplicare concretă, în practică, a prevederilor de lege deduse controlului de constituţionalitate, precum şi la necesitatea realizării unei jurisprudenţe unitare a instanţelor de judecată, Curtea observă că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura competentă să asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, în acest sens fiind reglementată instituţia recursului în interesul legii, în cuprinsul art. 514-art. 518 din Codul de procedură civilă.30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.31. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Enel Energie Muntenia - S.A., cu sediul în Bucureşti, în dosarele nr. 5.603/1.748/2015/a1 şi nr. 5.604/1.748/2015/a1 ale Judecătoriei Cornetu, nr. 18.422/302/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi nr. 105.108/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2016.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu