DECIZIE Nr.
599 din 4 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale si ale art. 581 alin. 1 si 4 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 460 din 6 iulie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale şi ale art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Astra" -
S.A. în Dosarul nr. 1.417/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 17 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.417/1.259/2009, Tribunalul Comercial Argeş a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 133
alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 581
alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Astra" - S.A într-un dosar având ca obiect o ordonanţă preşedinţială.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că procedura ordonanţei preşedinţiale este
discriminatorie faţă de justiţiabilii care urmează procedura obişnuită, este
prea sumară şi nu asigură desfăşurarea unui proces echitabil şi exercitarea
dreptului la apărare. De asemenea, dispoziţiile criticate nu sunt suficient de
predictibile, iar prin aplicarea lor se ajunge la încălcarea dreptului de
proprietate.
Tribunalul Comercial Argeş apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 581 alin. 1 şi 4 din
Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, şi ale art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, prevederi care au următorul conţinut:
- Art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990: „Odată
cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de
ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate.";
- Art. 581 alin. 1 şi 4: „Instanţa va putea să
ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care
s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu
s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu
prilejul unei executări. [...]
Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va
putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului,
art. 21 alin. (1) şi (3) privind liberul acces la justiţie, art. 24 privind
dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai
pronunţat asupra dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă prin
Decizia nr. 555 din 6 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, prin raportare la critici asemănătoare,
constatând că sunt constituţionale.
Curtea a reţinut cu această ocazie că prin procedura de
urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu se îngrădeşte
dreptul oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor,
a libertăţilor şi a intereselor sale legitime şi, implicit, dreptul la un
proces echitabil. Dimpotrivă, prin această procedură se creează o posibilitate
în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei, prin
cerere de ordonanţă preşedinţială, şi aceasta în cazuri grabnice, pentru
păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei
pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea
atacării cu recurs a ordonanţei preşedinţiale, ca şi cea a contestării
executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă,
constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la
apărare.
In ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, Curtea reţine că prin
Decizia nr. 209 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 528 din 22 iunie 2005, a statuat că dispoziţiile art.
133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 sunt norme de procedură a căror
stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, de
competenţa autorităţii legiuitoare. Curtea a constatat, de asemenea, că
dispoziţiile de lege criticate permit instanţei de judecată ca, ţinând seama de
circumstanţele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual şicanatoriu al
cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acţionarilor contestată
şi să stabilească o cauţiune de natură să descurajeze cererile nefundamentate
sau exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale. De asemenea, Curtea a
mai reţinut că depunerea cauţiunii constituie o garanţie, în sensul că, în urma
respingerii acţiunii în anulare a hotărârilor luate de adunarea generală a
acţionarilor, partea interesată va putea cere şi obţine despăgubiri pentru
pagubele suferite datorită întârzierii executării hotărârii respective. In
consecinţă, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu sunt contrare
dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi din
Constituţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale şi ale art. 581 alin. 1 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Astra" -
S.A. în Dosarul nr. 1.417/1.259/2009 al Tribunalului Comercial Argeş.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.
In temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul
de procedură civilă şi ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale
nr. 8 din 8 iunie 2010, semnează
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae