DECIZIE   Nr. 596 din 19 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 523 din 2 august 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Kozsokar Gabor                    -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Şerban Viorel Stănoiu           -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Irina Loredana Gulie              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie invocată de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în Dosarul nr. 2.182/32/2006 al Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde partea Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut unor culte religioase din România, lipsind autoarea excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarele nr. 239D/2007, nr. 240D/2007 şi nr. 241 D/2007, ce au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale şi este invocată de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în Dosarele nr. 2.183/32/2006, nr. 2.181/32/2006 şi nr. 2.180/32/2006 ale Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde partea Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut unor culte religioase din România, lipsind autoarea excepţiei. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în Dosarele nr. 238D/2007, nr. 239D/2007, nr. 240D/2007 şi nr. 241 D/2007 este identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Partea prezentă solicită conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor'nr. 241 D/2007, nr. 240D/2007 şi nr. 239D/2007 la Dosarul nr. 238D/2007, ce a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond.

Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut unor culte religioase din România, prin consilier juridic, solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, arătând că a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor punctului 3 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, ceea ce, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autoarea acesteia solicită modificarea textului de lege criticat, în sensul instituirii aceleiaşi soluţii legislative ca cea din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 5 februarie 2007, pronunţate în Dosarele nr. 2.182/32/2006, nr. 2.183/32/2006, nr. 2.181/32/2006 şi nr. 2.180/32/2006, Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Excepţia a fost invocată de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în Dosarele nr. 2.182/32/2006, nr. 2.183/32/2006, nr. 2.181/32/2006 şi nr. 2.180/32/2006 ale Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ, în cauze având ca obiect judecarea unei contestaţii asupra nerecunoaşterii calităţii autoarei excepţiei de persoană îndreptăţită la acordarea de măsuri compensatorii pentru un imobil-construcţie.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate instituie o discriminare între o persoană fizică, titular al dreptului de proprietate privată, şi o persoană juridică - organizaţie religioasă, în sensul că, potrivit prevederilor legale criticate, aceasta din urmă „nu beneficiază de acordarea de despăgubiri pentru imobilele expropriate şi ulterior demolate", spre deosebire de soluţia legislativă contrară conţinută de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, arătând că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (1) - (4) din Constituţie şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin faptul că nu se asigură o reparaţie echitabilă a prejudiciului suferit ca urmare a preluării în mod abuziv a imobilelor aparţinând cultelor religioase, ce au fost demolate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia se referă la o omisiune de reglementare, ce nu poate fi supusă controlului de constituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. In acest sens, arată că textul de lege criticat este în acord cu dispoziţiile constituţionale potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Pe de altă parte, se arată că neconcordanţa dintre două acte normative nu poate face obiect al controlului de constituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând Incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, potrivit cărora: „(3)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. In caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparaţii curente, capitale,  consolidări,  modificări  ale compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea."

Autoarea excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, şi alin. (3) privind exproprierea.

Examinând excepţia, Curtea constată că, în realitate, autoarea acesteia critică formularea actuală a prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000. Astfel, în opinia autoarei, prevederile legale criticate sunt discriminatorii şi implicit neconstituţionale, deoarece nu instituie aceeaşi soluţie legislativă cuprinsă în Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în sensul că persoana juridică - organizaţie religioasă nu beneficiază de acordarea de despăgubiri pentru imobilele expropriate şi ulterior demolate, spre deosebire de soluţia legislativă contrară conţinută de Legea nr. 10/2001.

Aşadar, Curtea constată că pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o omisiune legislativă. Or, în temeiul art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.

Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, excepţie invocată de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în Dosarele nr. 2.182/32/2006, nr. 2.183/32/2006, nr. 2.181/32/2006 şi nr. 2.180/32/2006 ale Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie