DECIZIE   Nr. 595 din 4 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 347 din 26 mai 2010

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu              -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                     -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan         -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                 -judecător

Antonia Constantin               - procuror

Mihaela Senia Costinescu    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Irina Pricopi în Dosarul nr. 2.406/193/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece critica autorului vizează modificarea dispoziţiilor legale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 11 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.406/193/2007, Curtea de Apel Suceava - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Irina Pricopi.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că, potrivit dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu poate să îşi exercite controlul asupra netemeiniciei hotărârilor pronunţate în baza probelor administrate pentru prima oară în instanţa de apel, probe care rămân în afara oricărui control judecătoresc, împrejurare de natură a aduce atingere liberului acces la justiţie reglementat de art. 21 din Constituţie. Pe de altă parte, textul de lege criticat instituie un tratament juridic discriminator între persoanele în procesele cărora se aplică greşit legea, care au la îndemână calea recursului pentru motive de nelegalitate, şi ceilalţi cetăţeni în procesele cărora instanţa apreciază eronat probele şi care nu au la îndemână nicio cale de atac pentru motive de netemeinicie.

Curtea de Apel Suceava - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 304 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conţinut: „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de neegalitate:

1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;

3.  când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;

4.  când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;

5.  când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2;

6. dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;

7.  când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;

8.   când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;

9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii."

In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1), (2) şi (3), precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că textul de lege criticat cuprinde norme de procedură, ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) din Constituţie. Soluţia legislativă adoptată de legiuitor nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate, reglementarea criticată constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului.

De altfel, ceea ce se solicită, în realitate, este modificarea normelor ce fac obiectul excepţiei, autorul criticând limitarea aplicabilităţii art. 304 din Codul de procedură civilă doar la motive de nelegalitate. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care nu permit Curţii Constituţionale să modifice sau să completeze textul de lege supus controlului ori să se pronunţe asupra modului de aplicare a legii, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Irina Pricopi în Dosarul nr. 2.406/193/2007 al Curţii de Apel Suceava - Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu