DECIZIE Nr.
579 din 4 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) si (6) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 368 din 4 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) şi (6) din
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997,
excepţie ridicată de Niculina Hippe, Dumitru Eugen Dulcea şi
Mihai Langă în Dosarul nr. 642/198/2008 al Tribunalului Vâlcea -
Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în ceea ce
priveşte prevederile art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2001, arată
că acestea nu contravin dispoziţiilor art. 16 şi art. 44 din
Legea fundamentală, în acest sens invocând şi jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie, şi anume Decizia nr.
521/2007. Referitor la alineatul (6) al art. 28, arată că, urmare a
modificărilor intervenite în cuprinsul textului de lege, această
critică a rămas fără obiect, iar excepţia de
neconstituţionalitate a acestor prevederi de lege este inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea nr. 42 din 30 iunie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 642/198/2008, Tribunalul Vâlcea
-Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 şi art. 28 alin. (5)
şi (6) din Legea nr. 1/2000, excepţie ridicată de Niculina
Hippe, Dumitru Eugen Dulcea şi Mihai Langă într-o cauză
civilă având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui act
de donaţie.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia
susţin că prevederile legale criticate, care interzic membrilor
formelor asociative să înstrăineze propriile cote-părţi
şi să transmită drepturile prin testament sau donaţie,
lipsesc dreptul de proprietate de un atribut fundamental, abusus -
dreptul de dispoziţie, şi constituie un amestec nejustificat al
statului în exercitarea dreptului de proprietate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28
alin. (6) din Legea nr. 1/2000, referitoare la interdicţia membrilor
formelor asociative de înstrăinare a propriilor cote-părţi, este
inadmisibilă, ca urmare a modificărilor substanţiale aduse
acestui articol, astfel încât nu se mai conservă critica de
neconstituţionalitate formulată. Referitor la art. 28 alin. (5) din
acelaşi act normativ, se arată că aceste prevederi de lege sunt
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Din examinarea notelor scrise ale autorilor
excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că
obiectul acesteia, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art.
42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 şi
art. 28 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 1/2000.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii
Constituţionale şi a precizărilor efectuate în cuprinsul
acesteia, referitoare la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
Curtea observă că în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/2001 nu există art. 42, fiind vorba, în realitate, de
art. I pct. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
102/2001, referitor la art. 28 alin. (5) şi alin. (8) din Legea nr. 1/2000.
Ca urmare a modificărilor aduse art. 28 din Legea
nr. 1/2000, prin art. I pct. 31, titlul VI din Legea nr. 247/2005 privind
reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum
şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, alin. (8) al art. 28 devine
alin. (6).
Aceste prevederi de lege au fost modificate
substanţial faţă de conţinutul avut în momentul
formulării criticii de neconstituţionalitate, şi anume „Membrii
formelor asociative nu pot înstrăina propriile cote-părţi între
ei sau unor persoane din afara acestora şi nu pot transmite drepturile
prin testament sau donaţie, ci numai prin moştenire
legală". In prezent, acest alineat are următorul
conţinut: „Membrii formelor asociative aflaţi în
devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile
cote-părţi unor persoane din afara acestora."
In ceea ce priveşte prevederile art. 28 alin. (5)
din Legea nr. 1/2000, acestea au păstrat, în principiu, soluţia
legislativă iniţială, şi prevăd că „Suprafeţele
forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora,
rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei
lor."
Ca atare, obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, asupra căruia Curtea urmează a se
pronunţa, îl constituie prevederile art. 28 alin. (5) şi (6) din
Legea nr. 1/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările
ulterioare.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate
consideră că reglementarea criticată contravine
dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în
drepturi şi art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că autorii acesteia invocă
neconstituţionalitatea prevederilor de lege criticate din perspectiva
faptului că interzic membrilor formelor asociative să
înstrăineze propriile cote-părţi şi să transmită
drepturile prin testament sau donaţie, lipsesc dreptul de proprietate de
un atribut fundamental, abusus - dreptul de dispoziţie, şi
constituie un amestec nejustificat al statului în exercitarea dreptului de
proprietate.
Or, urmare a modificărilor intervenite în
cuprinsul textului de lege, această critică a rămas
fără obiect, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate
a art. 28 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 este inadmisibilă.
Referitor la critica de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000, Curtea constată
că acestea au păstrat, în principiu, soluţia legislativă
iniţială.
De altfel, asupra constituţionalităţii
art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000, Curtea Constituţională s-a
mai pronunţat, prin raportare la aceleaşi dispoziţii
constituţionale ca cele invocate în prezenta cauză şi având
motivări similare, prilej cu care a statuat că acestea nu contravin
Legii fundamentale.
Astfel, prin Decizia nr. 521 din 31 mai 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 15
august 2007, Curtea a constatat că „în concepţia legiuitorului
reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafeţelor forestiere
aflate în proprietatea comună a formelor asociative enumerate nu poate fi
concepută decât tot în cadrul acelor forme. Dreptul de proprietate
urmează să aibă configurarea şi prerogativele avute în
perioada respectivă. In aceste condiţii, regimul juridic al
proprietăţii privind terenurile forestiere restituite foştilor
proprietari în cadrul acestor forme asociative este determinat de legiuitor, în
mod special, în considerarea particularităţilor economice şi sociale
ale formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea
statului. Aceste particularităţi cuprind anumite limitări ale
exercitării dreptului de proprietate, decurgând din statutul juridic al
formelor asociative".
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale,
atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate sunt
valabile şi în cauza de faţă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (6) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie
ridicată de Niculina Hippe, Dumitru Eugen Dulcea şi Mihai Langă
în Dosarul nr. 642/198/2008 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr.
1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie
ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 4 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora