Decizia Nr.563 din 16.10.2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 1.338/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 310D/2014.2. La apelul nominal se prezintă partea Pavel Lică. Lipsesc autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 798/2011 şi nr. 1.358/2011. Depune note scrise la dosar.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind deciziile nr. 798/2011 şi nr. 1.358/2011, prin care Curtea a constatat că există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietatea publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor în proprietatea privată a acestora, cu respectarea conţinutului normativ al Legii nr. 213/1998.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Decizia civilă nr. 501 din 27 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.338/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauză având ca obiect „refuz acordare drepturi conform Legii nr. 341/2004“.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004 sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc dreptul unor persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004 la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci, aflat pe domeniul public, ceea ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 136 alin. (2)-(4) referitoare la proprietatea publică.7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 136 alin. (2)-(4), întrucât „nu toate spaţiile reprezentând locuri de veci fac parte din domeniul public, iar în măsura în care într-o anumită zonă geografică nu ar mai exista astfel de spaţii, există posibilitatea legală a trecerii acestora din domeniul public în domeniul privat al autorităţii“. În plus, instanţa arată că art. 5 din Legea nr. 341/2004 „recunoaşte dreptul la atribuirea unui loc de veci, iar nu dreptul la atribuirea unui loc de veci din domeniul public, pentru a se putea vorbi de încălcarea normei constituţionale.“8. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.Textul de lege criticat are următorul conţinut:

– Art. 5 alin. (1): „Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art. 4, şi de următoarele drepturi: [...]h)atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci;“.12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 136 alin. (2)-(4) referitoare la proprietatea publică. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă o reglementare specială în materia drepturilor cuvenite eroilor-martiri, luptătorilor în Revoluţia din 1989 şi a celor din revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov. Textul de lege criticat în prezenta cauză reglementează posibilitatea persoanelor având calitatea de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv pe cea de urmaş de erou-martir (şi anume soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi fiecare dintre copiii acestuia), să beneficieze, pe lângă indemnizaţia calculată conform legii, şi de atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci. 14. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 35 alin. (1) din Normele metodologice din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 341/2004, norme publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004, „În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004, atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci se face, la cererea beneficiarilor, fără a se solicita îndeplinirea unor condiţii suplimentare“. De asemenea, la alin. (2) se prevede că „Dreptul de proprietate asupra locului de veci se atribuie în incinta cimitirelor aflate în administrarea primăriilor sau a parohiilor“, iar potrivit alin. (4), „Solicitările adresate pentru acordarea dreptului prevăzut la alin. (1) se soluţionează în limita disponibilului de spaţii din incinta locaţiilor prevăzute la alin. (2)“. 15. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză, Curtea observă că prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens, fiind, spre exemplu, Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 21 septembrie 2011, şi Decizia nr. 1.358 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că „locurile de veci situate în cimitirele orăşeneşti şi comunale aparţin domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificările ulterioare, coroborat cu subpct. 10 al pct. III din anexa la Legea nr. 213/1998“. 16. Curtea a constatat, însă, că „Legea nr. 213/1998 nu stabileşte că locurile de veci fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, astfel încât acestor bunuri nu li se aplică teza finală a art. 136 alin. (3) din Constituţie“. Prin urmare, Curtea a statuat că „pot fi trecute în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, urmând apoi regimul juridic de drept comun al bunurilor proprietate privată, inclusiv în ceea ce priveşte prerogativa dispoziţiei, potrivit art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ“. 17. În continuare, Curtea a reţinut că, „potrivit art. 864 teza întâi din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, «Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat», iar, potrivit art. 553 alin. (4) din acelaşi act normativ, «Bunurile obiect al proprietăţii private, indiferent de titular, sunt şi rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite şi pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege»“. 18. În aceste condiţii, Curtea a constatat că „există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietate publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor în proprietatea privată a acestora, în vederea înstrăinării către persoanele îndreptăţite, pentru ca astfel să poată fi aplicat textul de lege criticat, respectiv art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004“, iar aspectele învederate reprezintă mai degrabă probleme de interpretare şi aplicare a legii în speţă, atribut exclusiv al instanţei de judecată. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 1.338/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora