Decizia Nr.517 din 15.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 207/122/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.370D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie în sensul respingerii excepţiei ca inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 207/122/2009, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat a fost interpretat de către instanţele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, dispoziţiile art. 62 şi 63 din Legea nr. 24/2000 reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă, enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) şi art. 15 din Legea nr. 24/2000. În opinia autorului excepţiei, orice altă interpretare este contrară jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia legiuitorul are obligaţia elaborării unor dispoziţii legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilităţii acestora, în sensul că acestea trebuie să fie coerente, să evite paralelismul legislativ şi să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale. Se susţine că, prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept este încălcat art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituţie, Parlamentul este obligat să respecte Constituţia şi celelalte legi, respectiv acesta poate să modifice prevederile legale în vigoare prin abrogare expresă, iar nu implicită, fiindcă, procedând în acest mod, ar contraveni principiului coerenţei legislative.Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 din Constituţie, legiuitorul este în măsură să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi să modifice, pentru viitor, această competenţă. Măsura reglementată are ca finalitate asigurarea judecării cu celeritate a cauzelor în vederea protejării interesului salariaţilor.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dispoziţii care au următorul conţinut: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] - orice alte dispoziţii contrare.“Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială şi în art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul legislativ.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:1. Ulterior sesizării sale, textul de lege criticat a fost abrogat prin dispoziţiile art. I pct. 107 din Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie 2011. Or, Curtea reţine că în cauză este aplicabilă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 prin care s-a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.2. Curtea reţine că s-a pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate prin numeroase decizii. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, Curtea a constatat că întreaga motivare a acesteia se referea la modul de interpretare şi aplicare în timp a două legi organice, şi anume Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.Curtea a constatat că aspectele invocate de autorul excepţiei ţin de modul de aplicare a legii şi de stabilirea unei interpretări unitare a actelor normative, iar soluţionarea acestora nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional, aşa cum este reglementată aceasta de Legea fundamentală şi de Legea nr. 47/1992, ci în cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte instanţe de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.De asemenea, Curtea a reţinut că atribuţiile sale privind analiza conformităţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanţă în plan constituţional.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 207/122/2009 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu