Decizia Nr.513 din 07.10.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 896 din 10 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simina Popescu	- magistrat-asistent

Cu participarea în şedinţa din 7 octombrie 2014 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe Diaconescu şi Veronica Diaconescu în Dosarul nr. 10/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 336D/2014 al Curţii Constituţionale.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Precizează că legiuitorul este liber să stabilească sfera persoanelor îndreptăţite la despăgubiri.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 21 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10/86/2011, Tribunalul Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.5. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Diaconescu şi Veronica Diaconescu într-o cauză având ca obiect solicitarea acordării unor daune morale.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, încalcă principiul liberului acces la justiţie şi contravin dreptului de proprietate şi dreptului la moştenire, deoarece instituie posibilitatea doar a soţului sau a descendenţilor până la gradul al II-lea al persoanei decedate care a suferit condamnări politice să solicite plata de despăgubiri morale, materiale. Astfel, în lege ar fi trebuit să se prevadă ce se întâmplă în cazul în care, după introducerea acţiunii, titularul dreptului decedează şi nu are decât moştenitori testamentari.7. Tribunalul Suceava - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că prevederile de lege criticate nu conţin niciun fel de condiţionare a părţii interesate de a se adresa justiţiei, de a beneficia de un proces echitabil şi de judecarea cauzei într-un termen rezonabil. Deosebit, se reţine că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 sunt dispoziţii de drept substanţial, or criticile formulate privesc exclusiv norme de drept procesual. Prevederile legale criticate nu încalcă dreptul de proprietate şi nici dreptul de moştenire. Prin actul normativ adoptat, legiuitorul a instituit măsuri de reparare a suferinţelor fizice şi psihice ale victimelor regimului totalitar comunist instaurat începând cu data de 6 martie 1945, cu consecinţe deosebit de grave asupra drepturilor fundamentale ale persoanei supuse unor măsuri opresive, abuzive şi nelegale, consecinţe care inevitabil s-au răsfrânt negativ şi asupra familiei şi a rudelor apropriate (soţ şi descendenţi până la gradul al II-lea inclusiv). Legiuitorul a exclus din sfera persoanelor care pot beneficia de măsurile reparatorii ale acestei legi rudele de grad mai îndepărtat ori moştenitorii testamentari care nu sunt rude cu persoana faţă de care s-a luat măsura opresivă (cum este cazul reclamanţilor din prezenta cauză). Raţiunea acestei excluderi, în concepţia legiuitorului, o reprezintă faptul că numai persoanele apropiate (soţul şi descendenţii până la gradul al II–lea inclusiv) au avut de suferit în urma măsurii luate faţă de autorul lor, nu şi celelalte categorii de persoane (rude mai îndepărtate şi moştenitori testamentari care nu sunt rude cu testatorul).8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Reţine că aspectele invocate reprezintă, în realitate, probleme de interpretare şi aplicare a legii, ce sunt de competenţa instanţelor de judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional. În contextul susţinerilor privind limitarea, de către textul de lege supus controlului de constituţionalitate, a categoriilor de moştenitori beneficiari ai despăgubirilor prevăzute de textul legal criticat, dar şi a solicitărilor din cererea de chemare în judecată reţinute în actul de sesizare a instanţei de contencios constituţional, subliniază faptul că, prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituţionale. Având în vedere cele arătate, Curtea Constituţională a statuat că „declararea ca neconstituţională a soluţiei legislative de acordare a despăgubirilor priveşte şi categoriile de beneficiari ai acestora“ (Decizia nr. 801 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 25 august 2011). Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.“10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.Din analiza criticilor de neconstituţionalitate formulate de autorii excepţiei, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:“.13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 46 privind dreptul la moştenire, precum şi celor ale art. 6 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei îşi fundamentează critica de neconstituţionalitate prin prisma unei lacune a legii, fiind nemulţumiţi de faptul că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 limitează sfera persoanelor îndreptăţite la acordarea de despăgubiri.15. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate. Prin urmare, în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe Diaconescu şi Veronica Diaconescu în Dosarul nr. 10/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 7 octombrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Simina Popescu