DECIZIE   Nr. V din 26 septembrie 2005

ACT EMIS DE:        INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE

ACT PUBLICAT IN:    MONITORUL OFICIAL  NR. 123 din  9 februarie 2006

 

     Dosarele nr. 9/2005, nr. 15/2005 si nr. 18/2005

     Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
     Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la compunerea completului care judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
     Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor prevazute in art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 78 de judecatori din totalul de 107 judecatori in functie.
     Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a relevat ca, dintre recursurile in interesul legii, pe rol la acest termen, cele declarate in dosarele nr. 9/2005 si nr. 15/2005 au legatura indisolubila cu recursul in interesul legii declarat in Dosarul nr. 18/2005, avand ca obiect reglementarea de baza asupra careia instantele s-au pronuntat in mod diferit. Conchizand in legatura cu acest aspect, procurorul a solicitat sa se dispuna reunirea celor trei cauze privind recursuri declarate in interesul legii.
     Sectiile Unite, constatand ca, intr-adevar, exista legatura indisolubila intre chestiunile de drept cu privire la care se sustine, prin cele trei recursuri in interesul legii, ca au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti, in temeiul art. 721, cu referire la art. 164 din Codul de procedura civila, dispun reunirea acestor cauze.
     In continuare, avand cuvantul, procurorul a pus concluzii pentru admiterea recursului in interesul legii, cu privire la toate cele trei aspecte evidentiate in dosarele reunite, in sensul de a se stabili ca infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, precum si cauzele derivate din cele la care se refera aceasta lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, de complete formate dintr-un singur judecator, iar in cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele mentionate in Legea nr. 78/2000, completele de judecata se constituie potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificata si completata.

     SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii de fata, constata urmatoarele:
     I. In aplicarea dispozitiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (devenit art. 54 in urma republicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod diferit cu privire la compunerea completului care judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curti de apel, infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
     Astfel, unele instante au considerat ca dispozitiile art. 29 din Legea nr. 78/2000, in continutul ce li s-a dat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, conform carora "pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate", iar "la judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori", au ramas aplicabile si dupa modificarea adusa dispozitiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004, referitoare la compunerea completului de judecata, prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005.
     S-a motivat ca dispozitiile art. 29 din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completului specializat, pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in aceasta lege, fiind cuprinse intr-o lege speciala care deroga de la reglementarea cu caracter general, sunt aplicabile si dupa intrarea in vigoare a modificarilor aduse art. 57 din Legea nr. 304/2004 prin Legea nr. 247/2005.
     Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, pentru judecarea infractiunilor de coruptie prevazute in Legea nr. 78/2000, completele de la judecatorii, tribunale si curti de apel trebuie sa fie formate dintr-un singur judecator, conform reglementarii date prin art. 57 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005. In acest sens au fost invocate prevederile art. XIII din titlul XVI al acestei din urma legi, potrivit carora "la data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga".
     Aceste din urma instante au interpretat corect dispozitiile legii.
     Intr-adevar, prin art. 29 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, s-a statuat la alin. (1) ca "pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate", iar la alin. (2), ca "la judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori".
     Ulterior, ca urmare a modificarii ce i s-a adus prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, articolului 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara i s-a dat un nou cuprins, in cadrul caruia la alin. 1 s-a prevazut: "cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale."
     Dispozitiei cu caracter imperativ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara nu i se poate opune interpretarea bazata pe invocarea caracterului derogatoriu al reglementarii cuprinse in art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, in sprijinul careia se face referire la caracterul special al ultimei legi, cata vreme chestiunea respectiva a fost solutionata in mod neechivoc de legiuitor.
     Sub acest aspect, este de observat ca prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 se prevede ca "la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga".
     Or, cat timp din aceasta dispozitie imperativa rezulta neindoielnica vointa a legiuitorului ca, prin actele normative privind reforma justitiei, sa se unifice modalitatea de formare a completelor de judecata in toate cazurile unde este posibil, precum si abrogarea expresa, in scopul aratat, a dispozitiilor contrare din alte legi, se constata ca prevederea art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completelor de judecata, nu mai are aplicare.
     Asa fiind, in raport cu abrogarea, prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, a dispozitiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, privind formarea completelor de judecata, se impune a se stabili ca infractiunile prevazute in aceasta lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un judecator.
     II. Tot astfel, reglementarea cuprinsa in art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit careia cauzele de competenta in prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia celor privind conflictele de munca si de asigurari sociale, este aplicabila si in cazul oricaror situatii derivate din cele prevazute in aceasta lege, cum sunt cele referitoare la arestarea preventiva si la prelungirea duratei acesteia in cursul urmaririi penale.
     Este de retinut, sub aspectul mentionat, ca aplicabilitatea cu caracter general a dispozitiilor art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, in continutul ce li s-a dat prin Legea nr. 247/2005, nu poate fi limitata doar la faza judecatii, deoarece nici una dintre dispozitiile specifice prin care este reglementata procedura arestarii si a prelungirii acesteia in cursul urmaririi penale, cum sunt cele cuprinse in art. 149-1 si 159 din Codul de procedura penala, nu contine prevederi contrare. Dimpotriva, prin art. 149-1 alin. 4 din Codul de procedura penala, in continutul ce i s-a dat prin art. I pct. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2003, se prevede ca "propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii", aducandu-se astfel o precizare semnificativa, in plus, la reglementarea corespunzatoare anterioara, prevazuta la alin. 6 al aceluiasi articol, in care se mentiona doar ca "propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator".
     Rezulta deci ca se impune a se stabili ca si orice alte cauze derivate din cele prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, tot de complete formate dintr-un singur judecator.
     III. In fine, in practica judiciara s-au pronuntat solutii diferite si in legatura cu numarul de judecatori din care trebuie sa fie format completul, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, in cazul cand acestea judeca in prima instanta infractiuni de coruptie savarsite de alte persoane decat cele la care se refera art. 1 din Legea nr. 78/2000.
     Astfel, in timp ce unele instante s-au pronuntat in sensul ca, in cazul judecarii in prima instanta de infractiuni de coruptie comise de alte persoane decat cele prevazute in art. 1 din Legea nr. 78/2000, completele trebuie formate din 2 judecatori, potrivit art. 29 alin. (2) din aceasta lege, alte instante, dimpotriva, au considerat ca nici in asemenea situatii nu exista temeiuri care sa justifice formarea completului cu mai mult de un judecator.
     Ultimele instante au procedat corect.
     Pe langa caracterul limitativ de aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2000, care exclude incidenta ei in cazul altor persoane decat cele la care se refera art. 1, este de retinut ca, asa cum s-a subliniat in considerentele prevazute la pct. I, in legatura cu interpretarea ce trebuie data dispozitiilor referitoare la competenta instantelor judecatoresti, instituite prin art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (devenit art. 54 in urma republicarii), acest text de lege este aplicabil si in cazul in care actul de sesizare a instantei priveste infractiuni de coruptie.
     Sub acest aspect, prevederea cuprinsa in art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 ca "la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga" impune concluzia ca, prin acest act normativ privind reforma justitiei, s-a instituit un singur criteriu de formare a completelor de judecata in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, abrogandu-se astfel dispozitia contrara inscrisa in art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
     Asa fiind, in raport cu dispozitiile legale mentionate, prevederea cuprinsa in art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completului de judecata in prima instanta, in cazul infractiunilor de coruptie, nu este aplicabila nici daca asemenea fapte au fost comise de alte persoane decat cele vizate limitativ prin aceasta lege.
     Rezulta deci ca in toate situatiile mentionate privind infractiuni de coruptie completul de judecata in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, se formeaza cu un singur judecator, nerespectarea dispozitiilor referitoare la aceasta compunere a instantei atragand nulitatea hotararii conform prevederilor art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.

     In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale art. 414-2 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili, in aplicarea art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, ca infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, ca si orice alte cauze derivate din cele prevazute in aceasta lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un singur judecator, iar in cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele la care se refera art. 1 din Legea nr. 78/2000, completele de judecata se constituie tot potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificata si completata (devenit art. 54 in urma republicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005).

     PENTRU ACESTE MOTIVE
     In numele legii
     DECID:

     Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
     In aplicarea dispozitiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, stabilesc:
     1. Infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si orice alte cauze derivate din cele prevazute in aceasta lege se judeca in prima instanta, la judecatorii, tribunale si curtile de apel, de complete formate dintr-un singur judecator.
     2. In cazul infractiunilor de coruptie savarsite de alte persoane decat cele mentionate in Legea nr. 78/2000, completele de judecata se constituie potrivit dispozitiilor cu caracter general cuprinse in art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005.
     Obligatorie, potrivit art. 414-2 alin. 2 din Codul de procedura penala.
     Pronuntata in sedinta publica, astazi, 26 septembrie 2005.

     PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
     prof. univ. dr. NICOLAE POPA

     Prim-magistrat-asistent,
     Ioan Raileanu