DECIZIE Nr. 481 din 11 decembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 142 din 17 februarie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, exceptie ridicata de Ana Tancu in Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecatoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal
indeplinita.
Curtea dispune a se face apelul si in dosarele nr. 409C/2003, nr.
410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr.
441C/2003 si nr. 444C/2003, care au aceeasi autori ai exceptiei.
La apelul nominal sunt prezenti Ileana Trifu, Traian Trifu, prin avocat
Dumitru Florescu, Carmen Vaideanu, Otilia Vaideanu, Nicolae Titu Tatus,
Alexandru Sen, Ioan Ionescu Tiseanu, Dan Darzu, Carmen Teodora Dobrescu si
Lucia Olaru.
Din oficiu Curtea ridica problema conexarii dosarelor, avand in vedere
obiectul identic al cauzelor.
Reprezentantii partilor prezente, precum si reprezentantul Ministerului
Public nu se opun conexarii cauzelor.
Curtea, deliberand, decide conexarea dosarelor nr. 409C/2003, nr.
410C/2003, nr. 419C/2003, nr. 420C/2003, nr. 421C/2003, nr. 422C/2003, nr.
441C/2003 si nr. 444C/2003 la Dosarul nr. 276C/2003, in temeiul art. 16 din
Legea nr. 47/1992, republicata, conform caruia "Procedura jurisdictionala
[...] se completeaza cu regulile procedurii civile [...]", raportat la
art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, potrivit caruia
"[...] intrunirea mai multor pricini [...] in care sunt aceleasi parti sau
chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o
stransa legatura [...] poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au
cerut-o".
Cauza fiind in stare de judecata, avocatul Dumitru Florescu solicita
respingerea exceptiei, aratand ca asupra constitutionalitatii art. 46 alin. (2)
din Legea nr. 10/2001 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii,
stabilind ca dispozitiile acestui articol sunt constitutionale. Mentioneaza, in
acest sens, Decizia nr. 69/2003, prin care Curtea a retinut ca, prin
consacrarea bunei-credinte ca o cauza de asanare a nulitatii absolute a actelor
de instrainare a imobilelor preluate fara titlu valabil, legiuitorul a inteles
ca in conflictul de interese legitime dintre adevaratul proprietar si
subdobanditorul de buna-credinta al bunului sau imobil sa fie preferat cel din
urma. Aceasta solutie se intemeiaza pe principiul validitatii aparentei in
drept. Arata ca, de altfel, in speta, statul a dobandit cu titlu valabil
dreptul de proprietate asupra imobilului. Ceea ce urmareste de fapt autorul
exceptiei prin ridicarea acesteia este discutarea constitutionalitatii
Decretului nr. 92/1950 si implicit a masurii nationalizarii, lucru inadmisibil
in raport cu prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992.
Celelalte parti prezente solicita, de asemenea, respingerea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta constanta a Curtii
Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 21 noiembrie 2002, 15 septembrie 2003, 1 septembrie
2003, 11 septembrie 2003, 10 septembrie 2003, 24 septembrie 2003 si 1 octombrie
2003, pronuntate in dosarele nr. 12.090/2002, 1.590/2003, 1.594/2003,
1.766/2003, 1.584/2003, 1.804/2003, 1.790/2003, 1.595/2003 si 2.301/2003,
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a
civila si Sectia a IV-a civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Ana Tancu si Ludmila
Cernea, Marioara Nicorescu si Ecaterina Doicescu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin,
in esenta, ca dispozitiile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravin
prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, intrucat inlatura sanctiunea
nulitatii si valideaza un act viciat, cu consecinte retroactive. Autorii
exceptiei sustin ca dispozitiile criticate contravin, de asemenea,
dispozitiilor art. 41 alin. (1), (2) si (3) din Legea fundamentala, intrucat,
desi Legea nr. 10/2001 recunoaste ca dreptul de proprietate asupra unui imobil
preluat fara titlu valabil nu s-a pierdut niciodata, textul legal criticat
valideaza altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiasi imobil. Si,
in fine, se sustine ca aceste dispozitii contravin si prevederilor art. 1 din
primul Protocol aditional la Conventia europeana pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, in raport cu art. 20 alin. (2) din
Constitutie.
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti considera ca dispozitia legala criticata
este neconstitutionala in raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala.
In sustinerea acestei opinii instanta arata ca, daca am admite ca art. 46 alin.
(2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 ar consacra in terminis, pe cale legala,
principiul ocrotirii bunei-credinte, intr-un domeniu particular, acela al
regimului juridic al imobilelor preluate in mod abuziv de stat in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, acest caz de validare a unui act lovit de
nulitate, incheiat cu buna-credinta, are un caracter retroactiv. In ceea ce
priveste critica privind incalcarea art. 41 din Constitutie, instanta arata ca
textul criticat nu contravine Legii fundamentale.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a si a IV-a civila apreciaza ca
textul legal criticat este constitutional.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca textul de lege criticat nu
incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, aratand ca sub acest
aspect Curtea s-a pronuntat prin deciziile nr. 69 din 18 februarie 2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie
2003, nr. 191 din 25 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, nr. 71 din 18 februarie 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, si nr. 72
din 18 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 180 din 21 martie 2003.
Cu privire la critica potrivit careia textul legal ar infrange art. 41 din
Constitutie, Guvernul apreciaza ca in cauza nu este vorba de o expropriere, ci
de un transfer al titlului de proprietate catre un subdobanditor de buna-credinta.
Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, apreciaza ca textul legal
criticat nu contravine art. 15 alin. (2) din Constitutie, invocand in acest
sens jurisprudenta Curtii, care prin Decizia nr. 191/2002 si Decizia nr.
158/2003 a statuat ca prevederile cuprinse in art. 46 alin. (2) din Legea nr.
10/2001 nu au caracter retroactiv. In ceea ce priveste critica referitoare la
incalcarea art. 41 din Constitutie, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23
din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text
de lege care are urmatorul continut:
- Art. 46 alin (2): "Actele juridice de instrainare, inclusiv cele
facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate
fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care
actul a fost incheiat cu buna-credinta."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 15 alin. (2), art. 20 alin. (2), art. 41 alin. (1), (2) si (3)
din Constitutia Romaniei, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si
completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie
2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie,
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu
reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare, astfel art.
41 alin. (1), (2) si (3) a devenit art. 44 alin. (1), (2) si (3).
Textele constitutionale invocate au urmatoarea redactare:
- Art. 15. alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia
legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
- Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania
este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu
exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai
favorabile.";
- Art. 44 alin. (1), (2) si (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum
si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire."
Textul de lege mai este criticat si pe motiv ca ar fi incalcate prevederile
art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia europeana pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra
constitutionalitatii dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 s-a
mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Decizia nr.
69 din 18 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 226 din 3 aprilie 2003, Decizia nr. 72 din 18 februarie 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003, si Decizia
nr. 185 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 531 din 24 iulie 2003.
Cu acest prilej, Curtea Constitutionala a constatat ca ocrotirea
interesului dobanditorului de buna-credinta a fost determinata de ratiuni care
vizeaza asigurarea securitatii circuitului civil si stabilitatea raporturilor
civile. Ne aflam in prezenta unei erori comune a dobanditorilor cu privire la
calitatea de proprietar a statului, eroare ce indreptateste o larga prezumtie
de buna-credinta a acestora, intrucat aceasta eroare comuna a tuturor
dobanditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. Astfel fiind, nu
poate fi decat de buna-credinta cel ce se intemeiaza pe o dispozitie a legii.
Solutiile adoptate, ca si considerentele pe care acestea se intemeiaza, isi
mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au aparut imprejurari noi
care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale in aceasta
materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutia republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de
Ana Tancu in Dosarul nr. 12.090/2002 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si
de Ludmila Cernea, Marioara Nicorescu si Ecaterina Doicescu in dosarele nr.
1.584/2003, 1.804/2003 si 1.790/2003 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a
III-a civila si nr. 1.590/2003, 1.594/2003, 1.766/2003, 1.595/2003 si
2.301/2003 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 decembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu