DECIZIE Nr. 479 din 9 decembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin.
2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 124 din 11 februarie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de
reprezentantul Ministerului Public in Dosarul nr. 2/2002 al Curtii Supreme de
Justitie - Completul de 9 judecatori.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca dispozitiile
criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 si 21, invocand
in acest sens si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie (Decizia nr.
340 din 5 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 140 din 4 martie 2003).
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 20 mai 2002, pronuntata in Dosarul nr. 2/2002, Curtea
Suprema de Justitie - Completul de 9 judecatori a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de reprezentantul
Ministerului Public intr-o cauza avand ca obiect plangerea formulata de Ciprian
Vasile Hirtan, procuror stagiar in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria
Bacau, impotriva hotararii Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-au
validat rezultatele examenului de capacitate al judecatorilor stagiari.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale mentionate sunt contrare dispozitiilor art. 16 si 21 din Constitutia
Romaniei, deoarece nu se prevede nici o cale de atac in justitie impotriva
hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii de validare a examenului de
capacitate pentru candidatii care nu au reusit.
Curtea Suprema de Justitie - Completul de 9 judecatori apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 64 din
Legea nr. 92/1992 referitoare la refuzul de a propune Presedintelui Romaniei
numirea in functia de magistrat, ci cele ale art. 62 alin. 2 care se refera la
validarea examenului de capacitate. Prin urmare nu depinde solutionarea cauzei
de prevederile legale criticate, nefiind respectate dispozitiile art. 23 alin.
(1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
Cu privire la sustinerea referitoare la contrarietatea prevederilor legale
criticate in raport cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, Guvernul apreciaza
ca este neintemeiata, deoarece aceste prevederi instituie tocmai posibilitatea
de a ataca in justitie, printr-o plangere suspensiva de executare, refuzul
Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei
numirea ca magistrat. Mai mult, contestatia introdusa la Completul de 9
judecatori ai Curtii Supreme de Justitie constituie o dovada ca nu este ingradit
accesul la justitie al magistratului nemultumit de rezultatele examenului de
capacitate.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate nu instituie un tratament
discriminatoriu intre candidatii admisi si candidatii respinsi la examenul de
capacitate, deoarece acestia se afla in situatii juridice distincte. Asa cum a
statuat in mod constant Curtea Constitutionala, principiul egalitatii nu
inseamna uniformitate, astfel incat, la situatii diferite, tratamentul juridic
nu poate fi decat diferit. Cu privire la accesul liber la justitie, apreciaza
ca dispozitiile criticate nu contin norme restrictive privind exercitarea
acestui drept de catre persoanele la care se refera, ci, dimpotriva, prevad
dreptul acestora de a formula plangere la Curtea Suprema de Justitie. Totodata,
apreciaza ca posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen nu constituie un
drept de sine statator, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa
functia pentru care s-a organizat examenul, prin intermediul procedurilor de
examen reglementate de lege.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Prin Incheierea din 20 mai 2002, Curtea Suprema de Justitie - Completul de
9 judecatori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare, avand urmatorul cuprins:
- "In cazul in care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior
al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele Romaniei, in termen de cel
mult 6 luni de la data validarii examenului de capacitate ii inceteaza
calitatea de magistrat.
Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune
Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate
adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de
executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9
judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila. [...]"
Curtea retine ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie,
in realitate, dispozitiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicata,
cu modificarile ulterioare, deoarece critica autorului exceptiei le vizeaza
exclusiv pe acestea.
Potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate
incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 21 alin.
(1) si (2), care, in urma revizuirii si republicarii Constitutiei Romaniei in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au
urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile
ulterioare, reglementeaza, in cuprinsul art. 58 - 64, examenul de capacitate pe
care trebuie sa-l sustina magistratii stagiari - judecatori si procurori -
pentru a fi numiti in functie prin decret al Presedintelui Romaniei, potrivit
art. 47 din aceeasi lege, examen care se sustine in fata unei comisii in compunerea
prevazuta de lege si ale carui rezultate sunt validate de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Dispozitiile criticate nu se refera la validarea examenului de capacitate,
ci la situatia in care, dupa desfasurarea examenului si in conditiile in care candidatul
a fost declarat reusit, Consiliul Superior al Magistraturii refuza sa propuna
Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului. Numai in acest caz,
expres prevazut de lege, magistratul se poate adresa cu plangere Curtii Supreme
de Justitie.
Curtea constata ca dispozitiile criticate nu contravin principiului
constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii, intrucat prevederile pe
care le cuprind se aplica in mod egal tuturor persoanelor pe care le vizeaza,
si anume candidatilor declarati admisi la examenul de capacitate, care insa -
din motive a caror temeinicie poate fi apreciata de justitie - nu au fost
propusi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiti, prin decret,
de Presedintele Romaniei.
De asemenea, Curtea retine ca, in cadrul procedurii prevazute de art. 64
din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, candidatii
declarati nereusiti la examenul de capacitate nu se afla in aceeasi situatie
juridica cu cei declarati reusiti la acelasi examen, astfel ca tratamentul
diferentiat ce li se aplica - in ceea ce priveste folosirea cailor de atac in
justitie - nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, fiind
justificat in mod obiectiv si rational.
Pe de alta parte, Curtea observa ca dispozitiile art. 21 din Constitutie au
in vedere accesul la justitie pentru apararea drepturilor si a intereselor
legitime, adica a acelor drepturi si interese care sunt reglementate prin lege.
Or, posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs
nu constituie un drept de sine statator, reglementat ca atare prin lege, ci un
mijloc de realizare a dreptului de a obtine functia pentru care s-a organizat
examenul sau concursul, prin intermediul procedurilor de examen sau de concurs
pe care legea le reglementeaza.
A decide altfel ar insemna sa se recunoasca organelor de justitie
competenta de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluarile facute de
acestia si de a le inlocui cu evaluarile proprii ale judecatorilor, ceea ce ar
exceda in mod evident atributiilor instantelor judecatoresti.
Asa fiind, Curtea constata ca textul criticat nu contravine prevederilor
art. 21 din Constitutie, deoarece nu contine norme restrictive privind accesul
la justitie al persoanelor la care se refera, ci, dimpotriva, stabileste
dreptul acestora de a se adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie.
Cu privire la dispozitiile legale criticate Curtea s-a mai pronuntat,
respingand exceptia de neconstitutionalitate, de exemplu prin Decizia nr. 340
din 5 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
140 din 4 martie 2003. Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice
schimbarea jurisprudentei constante a Curtii, considerentele si solutia acestei
decizii subzista si in prezenta cauza.
Fata de cele mai sus aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 64 alin. 2
din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Ministerul Public
in Dosarul nr. 2/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Completul de 9
judecatori.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 9 decembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim magistrat asistent,
Claudia Miu