Decizia Nr.474 din 23.09.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 792 din 30 octombrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Constantin Asavei în Dosarul nr. 1.550/103/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 378D/2014.2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Teritorială de Pensii Neamţ, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010. În acest sens, arată că textele de lege criticate se aplică în mod egal, fără privilegii sau discriminări, tuturor persoanelor care s-au pensionat anticipat. În ceea ce priveşte art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că dispoziţiile unei hotărâri a Guvernului nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia nr. 25 din 10 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.550/103/2013, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.5. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Asavei cu prilejul soluţionării unei cauze prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 246.517 din 19 februarie 2013, emisă de Casa Teritorială de Pensii Neamţ, decizie prin care i-au fost imputate drepturi băneşti încasate în anul 2011 cu titlu de pensie anticipată parţială, motivat de faptul că a realizat, pe cabinet de avocat, un venit brut care depăşeşte de cel puţin 4 ori salariul mediu brut.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii. În acest sens, arată că pensionarilor pentru limită de vârstă li se permite cumulul pensiei cu veniturile realizate din muncă fără nicio limitare, în timp ce beneficiarilor pensiilor anticipate şi anticipate parţiale le este limitat beneficiul cumulului dacă realizează venituri mai mari de 4 ori salariul mediu brut pe economie.7. Mai arată că art. 118 din Legea nr. 263/2010 trebuie să îi cuprindă şi pe beneficiarii de pensie anticipată sau anticipată parţială care plătesc contribuţiile de asigurări sociale într-un alt sistem de pensii legal constituit, considerând că astfel s-ar înlătura prezumţia că aceste tipuri de pensii ar fi de fapt un ajutor din partea statului.8. În sfârşit, susţine că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din Legea nr. 263/2010 şi cele ale art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 sunt neconstituţionale şi pentru faptul că nu disting între profesiile care au propriul sistem de asigurări, aşa cum este avocatura, şi îl îndeamnă să lucreze la negru şi să facă evaziune fiscală pentru a nu depăşi de 4 ori salariul mediu brut pe economie.9. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale. În acest sens, aminteşte cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, arată că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

– Art. 6 pct. IV lit. c): „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...] c)persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;“

– Art. 118: „(1) În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a)pensionarii pentru limită de vârstă;b)nevăzătorii;c)pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;d)copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b).(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5).“De asemenea, potrivit actului de sesizare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, dispoziţii potrivit cărora: „În categoria «persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice», prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, şi anume: [...] w)oricare profesii/meserii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.ˮ14. Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 şi art. 47 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, respectiv dreptul la pensie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile anexei la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 fac parte integrantă din acest act normativ. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiect al controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate îl pot constitui doar legile sau ordonanţele, ori dispoziţiile din legi sau ordonanţe, astfel că analiza constituţionalităţii dispoziţiilor altor acte normative, aşa cum sunt hotărârile de guvern, nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional, fiind inadmisibilă. 16. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că una dintre criticile formulate de autorul excepţiei vizează existenţa unei pretinse discriminări între persoanele titulare ale unei pensii pentru limită de vârstă şi persoanele titulare ale unei pensii anticipate sau anticipate parţiale. 17. Răspunzând unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 aprilie 2013, Curtea a reţinut că „Legea nr. 263/2010 reglementează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi de plată a lor. Astfel, potrivit art. 51, în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia anticipată parţială; pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Prin urmare, este evident că persoanele care pot beneficia de unul sau de altul dintre aceste tipuri de pensii se află în mod obiectiv în situaţii diferite. Potrivit regulilor generale, pot beneficia de pensie persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege. Or, pensia anticipată şi pensia anticipată parţială sunt reglementate ca excepţii de la regulile generale, avându-se în vedere situaţiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Astfel, situaţia deosebită a persoanelor care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale a îndreptăţit legiuitorul să stabilească pentru acestea anumite condiţii şi criterii derogatorii, precum şi suspendarea plăţii acestora în cazul în care beneficiarul dobândeşte calitatea de asigurat în sensul legii şi obţine venituri din prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie.“ 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 19. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din Legea nr. 263/2010 ar fi neconstituţionale, întrucât nu disting între persoanele care desfăşoară activităţi economice, incluzându-le şi pe cele care sunt asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, aşa cum sunt avocaţii, Curtea apreciază că această critică este neîntemeiată de vreme ce situaţia acestei din urmă categorii de persoane este reglementată distinct, în alin. (2) al aceluiaşi articol, care se referă la persoanele care, opţional, se pot asigura în sistemul public de pensii. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 lit. w) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Constantin Asavei în Dosarul nr. 1.550/103/2013 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) şi art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 septembrie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea