Decizia Nr.468 din 12.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 alin. 2 şi art. 215¹ din Codul penal, excepţie ridicată de Carmen Mariana Bălan în Dosarul nr. 1.336/189/2008 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că nu este de acord cu incriminarea infracţiunii de delapidare, contestând totodată fapta reţinută în actul de inculpare.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.336/189/2008, Tribunalul Vaslui - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 147 alin. 2 şi art. 215¹ din Codul penal, excepţie ridicată de Carmen Mariana Bălan în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui apel în materie penală, dosar în care inculpaţii sunt cercetaţi, printre altele, şi pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea în condiţiile legii a dreptului de proprietate, art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 136 cu denumirea marginală Proprietatea, deoarece se defineşte în sens larg noţiunea de funcţionar, fapt ce face posibilă tragerea la răspundere penală a administratorului unei societăţi comerciale care este şi acţionar al acesteia, adică proprietar al bunurilor societăţii comerciale respective. Într-o altă perspectivă, atâta vreme cât legiuitorul nu a circumstanţiat subiectul pasiv al infracţiunii în funcţie de tipul de proprietate (publică sau privată), apare cel puţin bizar ca un proprietar, care este şi administratorul societăţii, să fie pedepsit pentru că a dispus, în varianta incriminată, de bunuri, bani sau valori. Aşa fiind, subiectul activ al faptei penale, deşi proprietar, nu poate uza de atributul dispoziţiei specific oricărui tip de proprietate.Tribunalul Vaslui - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 147 alin. 2 - Funcţionar public şi funcţionar şi art. 215¹ - Delapidarea, ambele din Codul penal, care au următorul conţinut:– Art. 147 alin. 2: „Prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.“;– Art. 215¹: „Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.“ Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) privind garantarea în condiţiile legii a dreptului de proprietate, art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 136 cu denumirea marginală Proprietatea. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 707 din 19 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 5 decembrie 2006, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215¹ din Codul penal, statuând că „dreptul de proprietate privată are nu numai o funcţie menită să satisfacă interesele personale, ci şi o funcţie socială, în virtutea căreia poate fi limitat atât în conţinut, cât şi în modul de exercitare. În acest sens, Constituţia prevede în art. 44 alin. (1) că limitele şi conţinutul dreptului de proprietate privată sunt stabilite de lege“. Curtea Constituţională nu poate primi susţinerea acestuia în sensul că însuşirea, folosirea sau traficarea de către administratorul unei societăţi comerciale de bani, bunuri ori valori ale acesteia contravine dreptului de proprietate ocrotit şi garantat de Constituţie, deoarece incriminarea delapidării constituie unul dintre mijloacele de protecţie juridică a proprietăţii. Faptul că subiectul faptelor de însuşire, folosire sau traficare de bunuri din patrimoniul societăţii comerciale este însuşi administratorul acesteia, care are şi calitatea de asociat, nu este de natură să schimbe justificarea incriminării, în condiţiile în care societatea comercială este subiect de drept de sine stătător, având personalitate juridică distinctă, iar patrimoniul societăţii este separat de patrimoniul propriu al asociaţilor şi al administratorului. De asemenea, prin Decizia nr. 1.197 din 30 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 3 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 alin. 2 din Codul penal, statuând că acestea „nu aduc atingere niciunei dispoziţii şi niciunui principiu din Constituţie, ci se întemeiază pe acestea“. Dacă, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, reglementarea statutului funcţionarilor publici se face prin lege organică, deci de către legiuitor, cu atât mai mult reglementarea statutului juridic al celorlalţi funcţionari este de atributul legiuitorului. Întrucât Legea fundamentală nu defineşte noţiunile de funcţionar public şi de funcţionar, rămâne în sarcina exclusivă a legiuitorului să le definească. Este ceea ce Codul penal, care este o lege organică, face prin dispoziţiile art. 147, în acord cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, potrivit cărora infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147 alin. 2 şi art. 215¹ din Codul penal, excepţie ridicată de Carmen Mariana Bălan în Dosarul nr. 1.336/189/2008 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru