Decizia Nr.449 din 03.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Brăila „Corneliu Gheorghe Caranica“ în Dosarul nr. 6.275/113/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 585D/2012 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 26 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.275/113/2010, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Brăila „Corneliu Gheorghe Caranica“ într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 118/2010 a fost aplicată unei situaţii juridice anterioare apariţiei acesteia, fapt ce încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, arată că diminuarea indemnizaţiei de concediu pentru anul 2010 doar pentru o anumită categorie de salariaţi, în funcţie de momentul în care a fost solicitat, planificat şi executat concediul, duce la încălcarea principiului egalităţii, cu atât mai mult cu cât membrii de sindicat au solicitat aprobarea concediului de odihnă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010. În acelaşi timp, consideră că, deşi indemnizaţia de concediu, ca prestaţie unică, excedează obiectului Legii nr. 118/2010, practica majoritară a instanţelor de judecată şi a conducerii unităţilor şi instituţiilor de învăţământ este în sensul diminuării cu 25% a indemnizaţiei de concediu. În ceea ce priveşte discriminarea aplicată în speţă, autorul invocă şi încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Codul muncii privind egalitatea de tratament aplicabilă salariaţilor şi angajatorilor.În fine, consideră că textul de lege criticat contravine art. 20 alin. (1) din Constituţie, întrucât, în practica instanţelor de judecată, salariul a fost considerat „bun“ în sensul prevăzut în cuprinsul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Arată că autorul pune în discuţie câmpul de aplicare a unor norme dintr-o lege, fapt ce constituie o problemă de interpretare şi de aplicare a legii de către instanţa de judecată, ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii care au următorul cuprins: „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%“.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la interzicerea discriminării şi primului paragraf al art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la protecţia proprietăţii.Analizând argumentele autorului excepţiei, Curtea constată că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce ţin de competenţa instanţei de judecată, singura în măsură a aprecia cu privire la legalitatea actelor întocmite de instituţiile abilitate.De asemenea, contradicţia dispoziţiilor de lege criticate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Codul muncii nu constituie o problemă de constituţionalitate, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei, iar nu pe cele ale altor alte acte. Eventualele necorelări de ordin legislativ dintre legi nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalităţii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământ Brăila „Corneliu Gheorghe Caranica“ în Dosarul nr. 6.275/113/2010 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Toma