DECIZIE Nr. 44
din 13 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (1) si alin. (2) lit. b),
art. 97 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si ale art. 109 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 109 din 24 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin.' (2) lit. b),
art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 109 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, excepţie ridicată de Nicuşor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând şi jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 20 iunie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.452/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b),
art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 109 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, excepţie
invocată de Nicuşor Turcan.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că „dreptul individului de a opta să iasă
din propriul univers", prin exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul de
a conduce autovehicule, nu poate fi îngrădit prin amestecul unei autorităţi
publice decât în măsura în care, într-o societate democratică, o asemenea
măsură este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică,
bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale,
protejarea sănătăţii şi a moralei sau protejarea drepturilor şi a libertăţilor
altora. Or, aplicarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a
conduce pe timp limitat şi luarea măsurii reţinerii permisului de conducere,
prerogative date poliţistului rutier, pe care acesta le exercită în momentul
constatării faptei contravenţionale, nu îndeplinesc aceste condiţii. Se mai
arată că îngrădirea, restrângerea sau suspendarea temporară a exercitării unor
drepturi pot fi atributele puterii judecătoreşti, care poate lua aceste măsuri
numai în deplină cunoştinţă de cauză, neputând fi lăsate la îndemâna unei persoane
cu o pregătire şi un raţionament îndoielnice, care poate comite un abuz de
drept.
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că normele
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu încalcă
dispoziţiile din Legea fundamentală invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit.'b), art. 97 alin.
(1) lit. a) şi alin. (2), precum şi ale art. 109 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi
completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b): „(1)
Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de
pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se
aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală
a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt
următoarele: [...];
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;";
- Art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2): „(1) In
cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, poliţistul rutier dispune
şi una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:
a) reţinerea permisului de conducere şi/sau a
certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii
înlocuitoare a acestora; [... ]
(2) Reţinerea permisului de conducere ori a
certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul
rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o
dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.";
- Art. 109 alin. (1) „Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul
rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a
României, de către poliţiştii de frontieră."
Prevederile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la separaţia
puterilor în stat şi supremaţia Constituţiei şi a legilor, ale art. 21 privind
accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 53 privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, totodată,
dispoziţiile art. 8, art. 13 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea vieţii
private şi de familie, dreptul la un recurs efectiv, respectiv limitarea
folosirii restrângerii drepturilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa asupra constituţionalităţii normelor
criticate în prezenta cauză, în raport de aceleaşi prevederi din Legea
fundamentală şi faţă de critici similare. In acest sens este, de exemplu,
Decizia nr. 796 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 571 din 29 iulie
2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute,
excepţia de neconstituţionalitate invocată.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată anterior, precum
şi considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a)
şi alin. (2), precum şi ale art. 109 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Nicuşor Turcan în Dosarul nr. 3.452/62/2008 al Tribunalului Braşov
- Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta