Decizia Nr.430 din 08.07.2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, excepţie ridicată de Octavian Popa, în Dosarul nr. 1.271/323/2009 (Număr în format vechi 819/2010) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 100 D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În subsidiar, dacă excepţia va fi examinată pe fond de către Curte, apreciază că aceasta ar putea fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede că exercitarea libertăţii de exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi. Membrii autorităţilor publice au o obligaţie de moderaţie şi abţinere, libertatea de exprimare fiind un drept supus limitării, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 27 iunie 2000, pronunţată în Cauza Constantinescu împotriva României.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.271/323/2009 (Număr în format vechi 819/2010), Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil. Dosarul a fost transmis Curţii Constituţionale şi înregistrat la registratura jurisdicţională cu Adresa nr. 534 din data de 10 februarie 2014. Excepţia a fost invocată de recurentul-pârât Octavian Popa întro cauză având ca obiect recursul împotriva Sentinţei civile nr. 19 din 6 ianuarie 2010 prin care Judecătoria Târnăveni a reţinut că temeiul legal ce stă la baza acţiunii în regres a unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Târnăveni, prin primar, împotriva autorului excepţiei, Octavian Popa, îl constituie prevederile art. 998-999 din Codul civil.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că prevederile legale criticate aduc atingere libertăţii de exprimare, deoarece legiuitorul a instituit prin acestea o răspundere pentru „orice faptă a omului“ de natură a fi interpretată chiar şi când aceasta a fost săvârşită în exercitarea unei funcţii publice de către o persoană, permiţând angajarea răspunderii acesteia. Textele de lege criticate nu realizează o delimitare între opiniile şi libertatea de exprimare a persoanei fizice în raport cu acelea aparţinând persoanei aflate în exercitarea unei funcţii publice. Temeiurile de drept ale răspunderii patrimoniale ar trebui să fie diferite, unul de natură civilă, iar celălalt de contencios administrativ, or, textele de lege criticate nu fac această distincţie.6. Tribunalul Mureş - Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Interpretarea textelor de lege criticate în sensul că ar putea permite angajarea răspunderii chiar şi atunci când se invocă o faptă săvârşită în exercitarea unei funcţii publice de către o persoană este de competenţa instanţei de judecată, iar nu o problemă de constituţionalitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864 sunt constituţionale, deoarece recunoaşterea libertăţii de exprimare nu presupune libertatea săvârşirii unor fapte care pot atrage răspunderea civilă delictuală. Rolul de a stabili dacă opiniile exprimate de o persoană sunt de natură să antreneze răspunderea civilă delictuală revine instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei. În aceste condiţii este vorba despre o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care, aşa cum în numeroase rânduri a statuat Curtea Constituţională, nu reprezintă o problemă de constituţionalitate.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv 1 octombrie 2011, au fost abrogate prin art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, dar care continuă să îşi producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii instanţei, constituind temeiul juridic al sentinţei atacate cu recursul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să examineze excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, care au următorul cuprins:

– Art. 998: „Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.“;

– Art. 999: „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.“12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 30 referitor la libertatea de exprimare, precum şi celor ale art. 10 privind libertatea de exprimare din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect recursul împotriva Sentinţei civile nr. 19 din 6 ianuarie 2010 prin care Judecătoria Târnăveni a dispus obligarea pârâtului Octavian Popa (fostul primar al municipiului Târnăveni - autor al excepţiei) la plata sumei de 3.000 lei, reprezentând daune, către unitatea administrativ-teritorială a municipiului Târnăveni, în temeiul art. 998-999 din Codul civil. Aceasta deoarece autorul excepţiei a plătit cheltuielile de judecată, la care fusese obligat în calitate de primar al municipiului Târnăveni, din bugetul local al municipiului Târnăveni. Cheltuielile erau datorate ca urmare a admiterii contestaţiei împotriva Dispoziţiei de primar nr. 1.818 din 19 septembrie 2007, prin care a sancţionat disciplinar cu reducerea salariului de bază şi a indemnizaţiei de conducere pe Ducan Răzvan, director al Casei de Cultură „Mihai Eminescu“ din Târnăveni, pentru publicarea unei scrisori deschise în care îi critica activitatea. 14. Autorul excepţiei critică prevederile art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864 prin raportare la art. 30 din Constituţie, precum şi la art. 10 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele texte referitoare la libertatea de exprimare. Prin prisma motivării excepţiei şi a circumstanţelor speţei, Curtea observă că între textele de lege criticate şi articolele pretins încălcate ce reglementează libertatea de exprimare nu există nicio legătură, textul de referinţă fiind unul general. 15. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că în jurisprudenţa sa a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element - motivarea - comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. În situaţia în care excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 16. Aşa fiind, Curtea constată că excepţia astfel cum a fost ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate datorită lipsei motivării, ca element al acesteia, Curtea urmând să o respingă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 998 şi art. 999 din Codul civil din 1864, excepţie ridicată de Octavian Popa în Dosarul nr. 1.271/323/2009 (Număr în format vechi 819/2010) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 iulie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu