Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 476D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004, excepţie ridicată chiar de autoare în altă cauză aflată pe rolul instanţei de judecată, sens în care este Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, iar faţă de această împrejurare apreciază că nu se mai impune o nouă cercetare a excepţiei de neconstituţionalitate şi solicită ca, în măsura în care Curtea apreciază că s-a pronunţat „în mod definitiv şi general obligatoriu", instanţa de contencios constituţional să decidă în sensul menţionat în lipsa autoarei excepţiei de neconstituţionalitate.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 17 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.695/62/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania" - S.A. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital contravin dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Astfel, arată că prevederile criticate reglementează procedura votului secret prin corespondenţă, însă examinând prevederile art. 130 alin. (2) privind votul secret al membrilor consiliului de administraţie din Legea societăţilor nr. 31/1990 şi prevederile art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie, apreciază că prin modul în care este reglementat acest vot se aduce o atingere nejustificată prevederilor constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei. 7. Totodată, susţine că, în fapt, chiar dacă prin prevederile art. 12 al Directivei nr 2007/36/CE din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, România a fost obligată să implementeze în legislaţia naţională posibilitatea exercitării votului prin corespondenţă, exercitat înainte de adunarea generală, prin reglementarea dată de art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 secretul absolut al votului este încălcat atât timp cât se permite în mod explicit unor „persoane recrutate dintre acţionari" să afle modul concret în care s-a votat pentru problemele pentru care legea impune votul secret. Astfel, toţi acţionarii care vor opta sau vor fi constrânşi să opteze pentru o astfel de metodă de vot sunt nevoiţi să-şi deconspire votul lor şi vor fi supuşi riscului de represiune din partea celor împotriva cărora s-au luat măsurile permise de lege. Consideră că pentru a-şi atinge finalitatea sa originară, votul secret trebuie să aibă caracter absolut şi nu relativ, astfel nu trebuie confundată obligaţia de păstrare a confidenţialităţii unor date ori informaţii cu obligaţia de a fi deconspirat secretul votului. 8. În final, apreciază că actuala reglementare a modului de organizare şi funcţionare a societăţilor, atât timp cât cu ocazia numărării voturilor exprimate în mod secret trebuie să se stabilească identitatea dintre vot şi persoana care l-a exercitat, nu poate asigura secretul absolut al acestui tip de vot, considerente pentru care susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale şi trebuie abrogate, trebuind, totodată, recunoscut, în mod expres, dreptul fiecărui acţionar de a renunţa la secretul votului, fie prin exercitarea directă, fie prin corespondenţă.9. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Societăţile au obligaţia să întocmească proceduri care să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin corespondenţă, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor se află rezoluţii care necesită votul secret, votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate şi numai în momentul în care sunt cunoscute şi celelalte voturi exprimate în secret de acţionarii prezenţi sau de reprezentanţii acţionarilor care participă la şedinţă". 14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.15. Curtea, având în vedere unele chestiuni prealabile cu privire la cererea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prin care arată că nu se mai impune soluţionarea acesteia, ca urmare a faptului că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate, excepţie ridicată în alte cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, constată că nu poate să ia act de această solicitare, întrucât, pe de o parte, excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuţie abaterea unor reglementări legale de la dispoziţiile Legii fundamentale. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu rămâne la dispoziţia părţii care a invocat-o şi nu este susceptibilă de acoperire nici pe calea renunţării exprese la soluţionarea ei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.120 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 9 noiembrie 2010). 16. Pe de altă parte, în virtutea prevederilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii prevederilor legale criticate, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului. Potrivit art. 29 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport de motivări şi de prevederi constituţionale similare, excepţia fiind ridicată chiar de autoarea din prezenta cauză, însă în altă speţă aflată pe rolul instanţei de judecată, sens în care este Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.18. Astfel, Curtea a reţinut că, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că întreaga construcţie a criticilor aduse textului art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital este bazată pe o eventuală afectare a dreptului acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv a imposibilităţii asigurării secretului absolut al votului exprimat de acţionari prin corespondenţă, ceea ce contravine, în opinia autoarei, dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Faţă de această critică, respectiv pretinsa contradicţie a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 cu prevederile art. 53 din Constituţie, Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, că invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum acestea sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Or, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a menţionat, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat sau sub protecţia cărei prevederi constituţionale intră dreptul acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acţionarilor exprimat prin corespondenţă. 19. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 769 din 10 noiembrie 2015, precitată, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precum şi faptul că, în prezenta cauză, sunt aceleaşi motive de neconstituţionalitate raportate la aceleaşi prevederi constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004, în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare „Transilvania" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 4.695/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu