DECIZIE   Nr. 420 din 11 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 848 din 27 noiembrie 2003

    Costica Bulai           - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 1.553/2003.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece legislatia constitutionala nu consacra un drept la gratiere, iar legiuitorul are deplina libertate de a stabili conditiile concrete in care o persoana poate beneficia de actul de clementa.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.553/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni.
    Exceptia a fost ridicata din oficiu, in dosarul de mai sus, de instanta de judecata.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate instanta de judecata sustine ca dispozitiile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece limiteaza gratierea la pedeapsa inchisorii si la sanctiunea inchisorii contraventionale, excluzand in mod inechitabil de la beneficiul actului de clementa persoanele carora, ca urmare a inlocuirii raspunderii penale cu raspunderea cu caracter administrativ prevazuta de art. 90 - 91 din Codul penal, li s-a aplicat o sanctiune "de aceeasi natura juridica, respectiv amenda administrativa, si care este o masura mult mai blanda decat prima aratata".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit carora cetatenii sunt egali in fata legii si in fata autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari, trebuie interpretate in legatura cu art. 4 din Constitutie, in care sunt prevazute criteriile egalitatii in drepturi, si anume rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere si origine sociala. In raport cu aceste criterii, art. 5 si art. 6 din Legea nr. 543/2002 nu creeaza nici privilegii, nici discriminari, neincalcand vreunul din criteriile egalitatii in drepturi enumerate in art. 4 din Constitutie, dispozitiile legii de gratiere fiind aplicabile tuturor persoanelor care au fost sanctionate cu inchisoare contraventionala pana la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei.
    De asemenea, aratam ca interpretarea data de catre autoarea exceptiei principiului egalitatii in fata legii este in vadita contradictie cu modul in care a statuat Curtea Constitutionala in numeroase randuri. Astfel, in Decizia nr. 1/1994 a Plenului Curtii Constitutionale se arata, printre altele, ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite".
    Avocatul Poporului apreciaza ca stabilirea criteriilor de determinare a pedepselor care se gratiaza sau a altor sanctiuni care se inlatura, precum si a infractiunilor pentru savarsirea carora nu se aplica iertarea de pedeapsa intra in competenta exclusiva a legiuitorului.
    Astfel, criteriile de acordare a gratierii, precum si exceptarile pot viza pedeapsa aplicata, natura infractiunilor savarsite sau persoana condamnatului (in cazul de fata, atitudinea acesteia dupa savarsirea infractiunii, si anume sustragerea de la executarea pedepsei inchisorii, a masurii internarii intr-un centru de reeducare sau a sanctiunii contraventionale), fara ca prin aceasta sa se instituie un tratament juridic inegal pentru categorii de persoane aflate in situatii identice.
    Totodata mentioneaza ca, potrivit dispozitiilor legale criticate, toti condamnatii aflati in aceeasi situatie beneficiaza de gratiere ori sunt exceptati de la beneficiul gratierii deopotriva, in raport de natura infractiunii si a continutului acesteia.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2003, si au urmatorul continut:
    Art. 5: "Sanctiunile cu inchisoare aplicate prin hotarari judecatoresti definitive pentru contraventii nu se mai executa.";
    Art. 6: "Gratierea nu se aplica celor care nu au inceput executarea pedepsei inchisorii, a masurii internarii intr-un centru de reeducare sau a sanctiunii contraventionale, deoarece s-au sustras de la executarea acestora, precum si celor care au inceput executarea, dar ulterior s-au sustras."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 4 alin. (2) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie, al caror continut este urmatorul:
    Art. 4 alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.";
    Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 stabilesc anumite conditii pentru aplicarea gratierii unor sanctiuni cu inchisoare si a unor sanctiuni contraventionale.
    Gratierea colectiva constituie un act de clementa pe care legiuitorul il adopta, in temeiul art. 73 alin. (3) lit. i) din Constitutie, republicata, in scopul inlaturarii executarii sanctiunilor juridice aplicate pentru comiterea unor fapte penale sau contraventionale.
    In exercitarea competentei sale, legiuitorul are deplina libertate de a stabili conditiile gratierii, referitoare la oricare dintre elementele raspunderii juridice, si anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sanctiuni (infractiuni sau contraventii), categoriile de sanctiuni aplicate faptuitorilor si cuantumul acestora, persoana faptuitorilor si forma de vinovatie retinuta in sarcina lor (intentie, culpa), precum si cu privire la alte elemente privind limitele gratierii (totala sau partiala) si consecintele comiterii unor noi fapte antisociale de catre persoanele care au beneficiat de actul de clementa.
    Problema aplicarii principiului egalitatii in fata legii nu se poate pune decat in cadrul normativ mentionat, in care gratierea trebuie aplicata in mod nediscriminatoriu fata de toate persoanele care indeplinesc conditiile stabilite prin legea de gratiere.
    Curtea Constitutionala nu are competenta sa mareasca sau sa restranga limitele gratierii, stabilite prin legea adoptata de Parlament, si nici nu poate sa constate ca se impunea gratierea altor categorii de sanctiuni, pentru ca, daca ar proceda in acest mod, s-ar substitui puterii legiuitoare, ceea ce ar contraveni principiilor statului de drept, consacrate prin Constitutie.
    Asadar, este neintemeiata sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca omiterea de la beneficiul gratierii a persoanelor carora li s-au aplicat sanctiuni administrative in conformitate cu dispozitiile art. 91 din Codul penal este neconstitutionala.
    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4), art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si 6 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, exceptie ridicata din oficiu de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala in Dosarul nr. 1.553/2003 al aceleiasi instante de judecata.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2003.

                        PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru