Decizia Nr.400 din 13.06.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Vasile Răuţ în Dosarul nr. 6.512/95/2013*/a1 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 714D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale dezvoltată prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014 şi Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 26 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.512/95/2013*/a1, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Răuţ într-o cauză având ca obiect reexaminarea unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia apreciază că dispoziţiile art. 8 şi art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstituţionale în raport de dreptul la un proces echitabil şi dreptul de acces la instanţă, prin folosirea noţiunii de „membru de familie" şi prin faptul că „instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor". Totodată, susţine că, potrivit art. 57 din Constituţie, exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale nu trebuie să încalce drepturile celorlalţi membri ai familie, respectiv dreptul de proprietate privată.6. În final, autorul excepţiei consideră că textele legale criticate impun solicitantului ajutorului public judiciar obligaţia de a da relaţii despre proprietăţile altor persoane care nu au legătură cu cauza şi care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor.7. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii în materie. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, Curtea a statuat că „dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută şi situaţia în care există diferenţe de cost al vieţii dintre statul membru în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România, diferenţe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.610 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010)".10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că, prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar, se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. Astfel, stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanţa de urgenţă, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiţie. În plus, soluţia legislativă privind posibilitatea instanţei de a solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor este firească, de vreme ce statul suportă cheltuielile ocazionate de acordarea ajutorului public judiciar sub formă de scutiri sau reduceri, şi nu partea adversă.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 şi art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: – Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.";– Art. 14 alin. (3): „Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente."14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 referitor la contribuţiile financiare şi art. 57 care statuează cu privire la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor constituţionale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra conformităţii dispoziţiilor art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 cu exigenţele dreptului constituţional de acces liber la justiţie s-a pronunţat prin Decizia nr. 45 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 27 aprilie 2017, Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015, sau Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 16. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a observat că prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere etc.). Curtea a constatat că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, care stabileşte, astfel, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie". Totodată, Curtea a reţinut că stabilirea unor limite şi condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului public judiciar, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susţinere din partea statului şi l-ar solicita, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalităţii în drepturi şi accesul efectiv la justiţie. 17. De altfel, prin numeroase decizii, spre exemplu prin Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015 şi Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, precitate, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, în întregul său, constituie o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială. 18. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia textele criticate impun solicitantului ajutorului public judiciar obligaţia de a da relaţii despre proprietăţile altor persoane care nu au legătură cu cauza şi care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor, se observă că, prin Decizia nr. 187 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 16 mai 2017, paragraful 17, Curtea a reţinut că, întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiţii, precum şi o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor. Aşadar, Curtea a constatat că furnizarea datelor şi a documentelor prevăzute de actul normativ a fost impusă în scopul asigurării accesului unei sfere cât mai largi de persoane la ajutorul public judiciar şi a unei transparenţe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum şi pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinaţie. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Distinct de cele menţionate, Curtea nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate a art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, întrucât soluţia legislativă, potrivit căreia instanţa judecătorească poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente, este firească de vreme ce statul suportă cheltuielile ocazionate de acordarea ajutorului public judiciar sub formă de scutiri sau reduceri, iar legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituţie. 21. Sub aspectul invocării art. 56 din Legea fundamentală, Curtea observă că lipseşte explicitarea pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevede că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi" (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Răuţ în Dosarul nr. 6.512/95/2013*/a1 al Curţii de Apel Craiova -Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 8 şi art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici