Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 356 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nagy Tamás în Dosarul nr. 244/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 260D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât nu au fost încălcate principiile constituţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 19 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 244/305/2015, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 356 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nagy Tamás într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii civile privind exercitarea autorităţii părinteşti, cauză în care a fost încuviinţată pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, parte reclamantă, proba cu interogatoriul părţii pârâte administrat potrivit art. 356 din Codul de procedură civilă.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că instanţa nu poate examina veridicitatea conţinutului interogatoriului luat părţii adverse raportat la starea de fapt şi nu se poate verifica dacă răspunsurile date la interogatoriu emană în mod direct, nemijlocit şi în mod personal de la parte. Chiar dacă partea ar trimite răspunsul către mandatar, nu se poate verifica faptul că înaintea redactării răspunsului nu a existat o îndrumare juridică din partea apărătorului ales, iar conţinutul efectiv al răspunsului la interogatoriu influenţează astfel situaţia juridică a procesului. Totodată, se apreciază că se încalcă dreptul la un proces echitabil şi se creează un privilegiu părţii adverse prin faptul că, potrivit dispoziţiei legale criticate, legiuitorul acceptă ca procura specială să fie certificată de avocat, practic împuternicirea avocaţială echivalând cu procura specială certificată tot de avocat. În acest sens, avocatul se substituie părţii interogate, răspunzând în locul acesteia, devenind astfel un intervenient principal, depăşind limitele exercitării apărării.6. De asemenea, autorul excepţiei mai precizează că prin textul de lege criticat, care nu dă posibilitatea autorităţilor competente locale de pe teritoriul statului în care se află persoana interogată de a efectua interogatoriul, i se aduce o vătămare ce ar putea fi înlăturată doar prin modificarea prevederilor art. 356 din Codul de procedură civilă, ca efect al admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.7. Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate care prevăd procedura administrării probei cu interogatoriul în situaţia în care partea se află în străinătate fiind constituţionale.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 356 - Luarea interogatoriului părţii aflate în străinătate din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, text de lege care are următorul cuprins:(1) Dacă prin tratate sau convenţii internaţionale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel, partea care se află în străinătate şi este reprezentată în proces printr-un mandatar va putea fi interogată prin acesta.(2) În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părţii dat în cuprinsul unei procuri speciale şi autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este suficientă. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate reglementează procedura luării interogatoriului în cazul persoanelor care se află în străinătate, stabilind o excepţie de la regula potrivit căreia partea nu poate fi reprezentată cu prilejul interogatoriului, şi preiau în mare măsură soluţia legislativă prevăzută de Codul de procedură civilă din 1865 care prevedea în art. 223 că „Partea care are domiciliu în străinătate va putea fi interogată prin cel care o reprezintă în judecată. În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părţii dat în cuprinsul unei procuri speciale şi autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este îndestulătoare."16. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea s-a mai pronunţat, constatând constituţionalitatea acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 33 din 19 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2006, Decizia nr. 1.115 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.154 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 403 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, sau Decizia nr. 140 din 21 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 mai 2012).17. Răspunzând unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, Curtea a reţinut că prevederile referitoare la procedura de interogare a părţii care are domiciliul în străinătate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, de competenţa legiuitorului. În virtutea acestor prerogative constituţionale, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Norma derogatorie de la dreptul comun, care instituie posibilitatea interogării părţii care se află în străinătate prin intermediul persoanei care o reprezintă în judecată, este expresia opţiunii legiuitorului în reglementarea procedurii administrării probelor în procesul civil, care trebuie să se întemeieze pe celeritate şi exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale.18. Curtea a mai statuat că principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii nu are semnificaţia uniformităţii, situaţiile obiectiv diferite în care se află cetăţenii impunând un tratament juridic deosebit. Reglementarea distinctă a procedurii de administrare a probei cu interogatoriul pentru persoanele cu domiciliul în străinătate este justificată de situaţia diferită în care se află aceste persoane şi, prin urmare, nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie.19. Astfel, Curtea constată că soluţia adoptată în deciziile menţionate şi considerentele care au stat la baza acestora îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.20. Distinct de cele reţinute în deciziile menţionate, Curtea constată că nu este încălcat nici accesul liber la justiţie, respectiv dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, ceea ce se asigură prin normele criticate, legiuitorul trebuind să reglementeze mijloace procedurale apte să dea posibilitatea administrării interogatoriului în funcţie de specificul cauzelor. De altfel, Curtea a reţinut că principiul egalităţii armelor nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părţilor, ci o egalitate materială, în sensul ca prin procedurile chiar diferit reglementate să se ajungă la echitate procesuală între părţi, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015).21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nagy Tamás în Dosarul nr. 244/305/2015 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi constată că dispoziţiile art. 356 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin