DECIZIE   Nr. 4 din 13 ianuarie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 107 din  4 februarie 2004

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Elena Blaga Pop in Dosarul nr. 495/P/F/2003 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate au mai facut obiectul controlului de neconstitutionalitate cand Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 275/2002, a constatat ca prevederile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicata, sunt conforme cu dispozitiile din Legea fundamentala. Deoarece nu au intervenit elemente noi, solutia si considerentele deciziei mentionate isi pastreaza, in opinia Ministerului Public, valabilitatea si in acest caz.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 iunie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 495/P/F/2003, Curtea de Apel Brasov - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Exceptia a fost ridicata in dosarul de mai sus de inculpata Elena Blaga Pop, cercetata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta si pedepsita de art. 254 alin. 1 si 2 din Codul penal, raportata la art. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca textul de lege criticat este neconstitutional, intrucat avizul dat de ministrul justitiei pentru cercetarea, retinerea, arestarea sau perchezitionarea magistratilor aduce atingere principiului independentei judecatorilor. In opinia sa, autorul considera ca ministrul justitiei, care face parte din puterea executiva, nu poate emite avizul conform art. 92 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicata, deoarece Legea fundamentala nu-i confera aceasta posibilitate atata vreme cat doar Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate ce poate dispune cu privire la sanctionarea judecatorilor.
    Curtea de Apel Brasov apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, intrucat textele criticate infrang prevederile constitutionale invocate, precum si principiul separatiei puterilor in stat. Astfel, independenta si inamovibilitatea judecatorilor reprezinta o garantie pentru o buna administrare a justitiei si, in egala masura, un mijloc de protectie in fata oricarei ingerinte de ordin politic sau administrativ. Prin posibilitatea ministrului justitiei de a emite avizul pentru cercetarea magistratilor se aduce atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, deoarece acesta este membru al guvernului, care face parte din autoritatea executiva. Mai mult decat atat, in opinia instantei textul contestat excede nepermis dispozitiilor constitutionale, intrucat doar Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina a magistratilor, sens in care implicarea ministrului justitiei in raspunderea penala a judecatorilor este nejustificata.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca avizul dat de ministrul justitiei pentru cercetarea, retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea in judecata a magistratilor reprezinta o masura de protectie legala a magistratului impotriva abuzurilor. De altfel, potrivit art. 10 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala, actiunea penala este conditionata de autorizarea sau sesizarea organului competent ori de o alta conditie prevazuta de lege. Prin urmare, avizul despre care se face vorbire in textul contestat reprezinta tocmai o conditie prealabila pentru punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale si, deopotriva, o masura favorabila magistratului si un filtru necesar pentru protejarea statutului acestuia.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si are urmatorul continut:
    - Art. 91 alin. 2: "Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul ministrului justitiei".
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 11, 20, art. 123 alin. (2), art. 124 alin. (1) teza a doua si art. 133 din Constitutie, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Dupa aprobarea Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, Constitutia a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile constitutionale invocate fiind cuprinse in art. 11, 20, art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (2) si art. 134 cu urmatorul continut:
    - Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    (3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei".
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile".
    - Art. 124 alin. (3): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii".
    - Art. 125 alin. (2): "Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".
    - Art. 134: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
    (3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    (4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei."
    - Art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea fundamentala consacra principiul independentei judecatorilor si cel al impartialitatii procurorilor in exercitarea atributiilor lor.
    Garantarea respectarii acestor principii este asigurata prin instituirea inamovibilitatii judecatorilor, prin masurile de protectie a magistratilor prevazute de art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, prin alte masuri prevazute de titlul VI din aceeasi lege, precum si prin dispozitiile speciale din Codul de procedura penala [art. 28^1 pct. 1 lit. b), art. 28^2 pct. 1 lit. f), art. 29 pct. 1 lit. f) si art. 209 alin. (3) si (4)].
    Prin urmare, aceste reglementari il protejeaza pe magistrat prin faptul ca el nu va fi cercetat de organele politiei sau de alte organe de cercetare penala care, prin apartenenta lor la puterea executiva, ar putea fi directionate politic. De asemenea, magistratul nu va putea fi chemat in judecata penala prin actiune directa introdusa la instanta de judecata, fiind ferit in felul acesta de eventualele actiuni sicanatoare venite din partea unor persoane rauvoitoare.
    Independenta justitiei implica deci un statut special, adecvat al magistratilor, menit sa imprime o valoare de necontestat actului de justitie, prin protejarea membrilor corpului magistratilor impotriva subiectivismului si a actiunilor nejustificate sau abuzive ale organelor de urmarire penala competente care le-ar putea afecta credibilitatea.
    In acest context art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, care conditioneaza cercetarea, retinerea, arestarea, perchezitia sau trimiterea in judecata de avizul ministrului justitiei, instituie o masura rationala de protectie a magistratului, care reprezinta o garantie legala a consolidarii principiilor constitutionale enuntate anterior, privitoare la independenta judecatorilor si la impartialitatea procurorilor.
    Curtea retine ca este neintemeiata critica potrivit careia avizul ministrului justitiei reprezinta o ingerinta in activitatea de realizare a actului de justitie, deoarece acesta raspunde de activitatea judecatorilor si de modul cum se infaptuieste justitia. Potrivit legii, ministrul justitiei are un rol foarte important in selectionarea, pregatirea si verificarea cunostintelor viitorilor magistrati si in vederea admiterii acestora in magistratura. Fara sa intervina in activitatea judiciara a magistratilor, care sunt independenti si inamovibili, ministrul justitiei poate si trebuie sa cunoasca modul in care acestia isi indeplinesc indatoririle. Nu se poate concepe ca el sa fie indiferent sau sa ignore cazurile in care magistratii au savarsit ori sunt suspecti ca au savarsit fapte prevazute de legea penala. Este evident ca orice caz in care un magistrat se dovedeste ca a incalcat legea penala arunca o umbra asupra prestigiului intregii magistraturi. Tocmai de aceea, singurul chemat sa avizeze urmarirea penala a unui magistrat este ministrul justitiei, iar acest drept de aviz implica angajarea raspunderii sale personale, persoana interesata avand dreptul de a-l actiona in justitie pentru avizarea sau refuzul de a aviza urmarirea penala a unui magistrat pe care il considera vinovat sau, dimpotriva, nevinovat de savarsirea unei fapte penale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4) si art. 11, art. 20, art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (2) si art. 134 din Constitutie, republicata, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Elena Blaga Pop in Dosarul nr. 495/P/F/2003 al Curtii de Apel Brasov - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 13 ianuarie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru