Decizia Nr.389 din 02.07.2014

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 534 din 17 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Doina Suliman	- magistrat-asistent-şef

1. Pe rol se află soluţionarea sesizării referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.2. Cu Adresa nr. 2/2.952 din 18 iunie 2014, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate asupra Hotărârii Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.3. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.657 din 18 iunie 2014 şi constituie obiectul Dosarului nr. 588L/2/2014.4. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile deputaţilor şi senatorilor. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Gheorghe Tinel, Canacheu Costică, Toader Mircea-Nicu, Culiţă Dănuţ, Ialomiţianu Gheorghe, Laza-Matiuţa Liviu, Gudu Vasile, Tuşa Adriana Diana, Stoica Ştefan-Bucur, Dascălu Constantin, Sămărtinean Cornel-Mircea, Popescu Dan-Cristian, Man Mircea, Popoviciu Alin-Augustin-Florin, Paul Maria-Andreea, Militaru Lucian, Udrişte Gheorghe, Roman Cristian-Constantin, Oltean Ioan, Preda Cezar-Florin, Bălan Ion, Urcan Ionaş-Florin, Rădulescu Romeo, Anastase Roberta Alma, Iliuţă Vasile, Oprea Dumitru, Paşcan Emil-Marius, Flutur Gheorghe, Blaga Vasile, Dincă Mărinică, Florian Daniel-Cristian, Badea Viorel-Riceard, Marian Dan-Mihai, Tişe Alin-Păunel, Igaş Traian-Constantin, Chiru Gigi-Christian, Pereş Alexandru, Alexe Costel, Alexe Florin– Alexandru, Băişanu Ştefan–Alexandru, Berci Vasile, Budurescu Daniel– Stamate, Buican Cristian, Calimente Mihăiţă, Cătăniciu Steluţa–Gustica, Cazan Mircea–Vasile, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan–Cristian, Cocei Erland, Costin Gheorghe, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Cupşa Ioan, Doboş Anton, Dobre Victor-Paul, Dobrinescu Traian, Dolha Mircea, Dolha Nechita-Stelian, Donţu Mihai Aurel, Dragomir Gheorghe, Gheorghe Andrei Daniel, Gireadă Dumitru-Verginel, Gorghiu Alina-Ştefania, Grecea Maria, Guran Virgil, Hărău Eleonora-Carmen, Iane Daniel, Lupu Mihai, Manea Victor-Gheorghe, Motreanu Dan-Ştefan, Nicoară Romeo-Florin, Nicolăescu Gheorghe- Eugen, Nicolescu Theodor-Cătălin, Oros Nechita-Adrian, Palăr Ionel, Pardău Dumitru, Pârgaru Ion, Popa Octavian Marius, Săpunaru Nini, Scarlat George, Scutaru Adrian-George, Simedru Dan-Coriolan, Ştirbu Gigel-Sorinel, Stroe Ionuţ Marian, Surdu Raluca, Surugiu Iulian-Radu, Tămâian Ioan, Ţigăeru Roşca Laurenţiu, Tocuţ Dan-Laurenţiu, Uioreanu Elena-Ramona, Ursărescu Dorinel, Varga Lucia-Ana, Varga Vasile, Voicu Mihai-Alexandru, Zamfir Daniel-Cătălin, Zlati Radu, Haşotti Puiu, Ichim Paul, Tătaru Nelu, Grigoraş Viorel, Paşca Liviu-Titus, Zisu Ionuţ-Elie, Neculoiu Marius, Barbu Daniel-Constantin, Ghişe Ioan, Burlea Marin, Păran Dorin, Dobra Dorin-Mircea, Antonescu George-Crin-Laurenţiu, Mora Akos-Daniel, Luchian Ion, Motoc Octavian, Ehegartner Petru, Popa Ion, Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan, Obreja Marius-Lucian, Iliescu Lucian, Cristina Ioan, Barbu Tudor, Ardelean Ben-Oni şi Vosganian Varujan.5. Autorii sesizării consideră neconstituţională Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, deoarece contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5). În acest sens, autorii contestaţiei susţin că această hotărâre încalcă dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, prin numirea domnului Marian Sârbu ca prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, pentru numirea membrilor executivi şi neexecutivi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară de către cele două Camere ale Parlamentului, aceştia trebuie „să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a¹).“ Autorii sesizării consideră că domnul Marian Sârbu a îndeplinit funcţii şi demnităţi publice, precum deputat, secretar de stat, ministru, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Lemnului, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România - Frăţia, al căror conţinut nu a cuprins atribuţii din domeniile expres prevăzute de textul de lege suscitat, astfel că hotărârea Parlamentului privind numirea acestuia ca membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară este neconstituţională. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 251 din 30 aprilie 2014, referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 14/2014 privind numirea preşedintelui şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, au fost solicitate punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor asupra sesizării de neconstituţionalitate.7. Biroul permanent al Senatului, cu Adresa nr. XXXV/3.437 din 25 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.792 din 25 iunie 2014, a comunicat punctul său de vedere, în sensul respingerii sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Astfel, arată că domnul Marian Sârbu, în funcţiile şi demnităţile îndeplinite, „a fost ordonator principal de credite în înţelesul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare“, ceea ce „constituie o vastă experienţă financiară, astfel cum au decis pe baza documentelor prezentate şi comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senat, prin raportul comun adoptat cu unanimitate de voturi“.8. Cu Adresa nr. 2/3.130 din 24 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.769 din 24 iunie 2014, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, aprobat cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, apreciind că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă, a propus respingerea acesteia. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 335/2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, Decizia nr. 307/2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 5/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Decizia nr. 1.094/2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. În continuare, enumerând calităţile şi funcţiile deţinute de domnul Marian Sârbu de la absolvirea studiilor, apreciază că acestea se constituie într-o „vastă experienţă financiară, astfel cum au decis pe baza documentelor prezentate şi comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senat, prin raportul comun adoptat cu unanimitate de voturi“.9. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului documentele care au stat la baza numirii domnului Marian Sârbu în calitate de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.10. Secretarul general al Senatului, cu Adresa nr. 940 din 24 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.764 din 24 iunie 2014, a transmis, în copii conforme cu originalul, Raportul comun al comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi Senat cu privire la audierea candidaţilor pentru ocuparea funcţiei de prim-vicepreşedinte, membru executiv, respectiv de membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, înregistrat la Biroul permanent al Senatului cu nr. 847 din 16 iunie 2014, şi Extras din stenograma şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 16 iunie 2014.11. Secretarul general al Camerei Deputaţilor, cu Adresa nr. 2/3.128 din 24 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.770 din 24 iunie 2014, a transmis, în copii, Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare ale Camerei Deputaţilor, respectiv al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei economice, industrii şi servicii ale Senatului, curriculum vitae al domnului Marian Sârbu, declaraţia pe proprie răspundere a acestuia privind îndeplinirea condiţiilor de vechime şi celelalte condiţii prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de membru al Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, diploma de licenţă, specializarea drept, nr. 646 din 22 februarie 1991, adeverinţe din care rezultă ocuparea unor funcţii în perioada 20 aprilie 1990-17 iunie 2014.12. La data de 24 iunie 2014 şi 26 iunie 2014, domnul Marian Sârbu a depus personal, la dosar, adeverinţe din care rezultă ocuparea unor funcţii în care a avut calitatea de ordonator de credite şi ordonator principal de credite.CURTEA,examinând sesizarea, punctele de vedere ale Biroului permanent al Senatului şi Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, lucrările şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 2 alin. (1), art. 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra sesizării de neconstituţionalitate.14. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 17 iunie 2014, cu următorul cuprins:Având în vedere propunerea comună a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, şi în urma audierii candidaţilor în conformitate cu prevederile legale, în temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 133/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNICSe numesc, pe locurile devenite vacante prin demisie, prim-vicepreşedintele, membru executiv, şi un membru neexecutiv ai Autorităţii de Supraveghere Financiară, pe durata rămasă a mandatului început la data de 5 noiembrie 2013, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 60/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, după cum urmează:

– domnul Sârbu Marian - prim-vicepreşedinte, membru executiv;

– domnul Coca Constantinescu Cornel - membru neexecutiv.Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din 16 iunie 2014, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. 15. Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), care au următorul cuprins: (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...] (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. 16. Analizând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 23 aprilie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta este autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanţată.17. Autoritatea de Supraveghere Financiară este condusă de un Consiliu format din 9 membri, numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012. Procedura şi condiţiile de numire a membrilor sunt prevăzute de art. 8 şi art. 9 din această ordonanţă de urgenţă.18. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că pot fi supuse controlului valori sau principii constituţionale sau organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional.19. În speţă, autoritatea publică vizată, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituţie, nefiind, aşadar, de rang constituţional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. În aceste condiţii, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, concretizată prin Decizia nr. 307din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, şi Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2013, hotărârea criticată poate fi cenzurată numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei.20. Autorii criticii invocând astfel de exigenţe, rezultă că sesizarea de neconstituţionalitate formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate stabilite de Curtea Constituţională pe cale jurisprudenţială, invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie fiind, în cauză, relevantă din punct de vedere constituţional.21. Faptul că prin selectarea efectuată de comisiile parlamentare, au fost ignorate dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, potrivit cărora membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie „să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a¹),“ constituie un impediment de natură constituţională pentru numirile membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, care viciază Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014.22. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, reţinând că acest text de lege circumscrie „foarte precis şi restrictiv domeniile de activitate cerute pentru ocuparea funcţiei de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, în considerarea specificului acestei autorităţi“, solicitând totodată „o experienţă specifică în materie“.23. În legătură cu acest aspect, Curtea a constatat că „reglementând condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 se referă la experienţa profesională în două texte distincte, după cum urmează: la lit. a) a alin. (1) al art. 9, stabilind că membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să aibă «pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare în domenii în care A.S.F. are competenţe» şi, respectiv, la lit. a²) a aceluiaşi articol, stabilind că aceştia trebuie să aibă «o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a¹).» Dacă noţiunea de «corespunzătoare» care circumstanţiază pregătirea şi experienţa profesională în cuprinsul art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 93/2012 semnifică o evaluare şi apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, şi nicidecum instanţei de contencios constituţional, durata care circumstanţiază experienţa profesională, reglementată prin dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a²), semnifică o condiţie cu caracter obiectiv - vechimea în domeniile de referinţă, verificabilă pe bază de documente, de către orice persoană interesată“.24. Trecând la analiza documentelor depuse la dosar, Curtea reţine că atribuţiile funcţiilor, respectiv demnităţilor deţinute de domnul Marian Sârbu sunt, cu precădere, cele de ordonator principal de credite în înţelesul dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome“. Însă experienţa profesională a domnului Marian Sârbu ca ordonator principal de credite nu se circumscrie condiţiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, astfel că nu are relevanţă pentru numirea acestuia ca membru în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară.25. Aceste dispoziţii legale impun însă o condiţie cu caracter obiectiv, obligatoriu să fie îndeplinită, anume o experienţă profesională specifică în materie de minimum 9 ani, prin indicarea expresă a domeniilor financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare.26. În aceste condiţii şi văzând din documentele depuse la dosar că domnul Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minimum 9 ani, Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire.27. Întrucât cauza de nelegalitate astfel determinată prezintă relevanţă constituţională din perspectiva exigenţelor de ordin substanţial şi procedural impuse de prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie privind statul de drept şi obligaţia de respectare a legii, aceasta se converteşte într-o cauză de neconstituţionalitate.28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE: Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară este neconstituţională în ceea ce priveşte numirea domnului Marian Sârbu în calitate de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din 2 iulie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman OPINIE SEPARATĂNu suntem de acord cu soluţia pronunţată prin Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, cu votul majorităţii membrilor Curţii Constituţionale şi apreciem că Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2014 privind numirea prim-vicepreşedintelui, membru executiv, şi a unui membru neexecutiv ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuia respinsă pentru următoarele motive:1. În opinia majoritară se consideră că hotărârea este nelegală în ceea ce priveşte numirea domnului Marian Sârbu în calitate de prim-vicepreşedinte, membru executiv al organismului enunţat, întrucât numirea s-a făcut prin ignorarea condiţiei prevăzute prin art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie „să aibă o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minim 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a¹)“. Această cauză de nelegalitate ar prezenta relevanţă neconstituţională din perspectiva exigenţelor de ordin substanţial şi procedural impuse de prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.2. În motivarea deciziei a fost invocată şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, printre alte decizii fiind amintită Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014 care, referindu-se la condiţiile ce trebuie îndeplinite de către membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară prevăzute la lit. a) a alin. (1) al art. 9 şi respectiv la lit. a²) a aceluiaşi text, apreciază că sintagma „experienţa profesională corespunzătoare“ semnifică o evaluare şi o apreciere ce revine în exclusivitate Parlamentului, dar durata care circumstanţiază experienţa profesională semnifică o condiţie cu caracter obiectiv ce poate face obiectul controlului de constituţionalitate.În realitate, această disociere este forţată, nejustificată şi reprezintă o inconsecvenţă de analiză. Din moment ce „experienţa profesională“ care este termenul de referinţă al analizei are o componentă subiectivă lăsată la aprecierea Parlamentului este firesc sa conferim aceeaşi natură, aceeaşi valoare şi duratei sale. În aceste condiţii ni se pare exagerat să atribui o relevanţă constituţională de ordin substanţial unor elemente de apreciere.De reţinut că exprimarea utilizată de legiuitor în acest caz nu cuprinde o referire la o noţiune definită expres şi explicit de alte texte de lege, cum ar fi, de exemplu, vechimea în specialitate.Aşadar, suntem îndreptăţiţi să apreciem că nu ne aflăm în faţa unor valori şi principii de rang constituţional care să justifice declararea hotărârii ca fiind neconstituţională.3. Pe de altă parte, pe fond, excluderea unor perioade şi a unor activităţi din CV-ul domnului Marian Sârbu pe motivul că nar constitui o experienţă profesională în domeniul de referinţă se bazează pe o apreciere subiectivă, insuficient motivată şi pleacă de la interpretarea unilaterală a textului de lege.Astfel, în interpretarea opiniei majoritare, experienţa profesională relevantă în materie ar fi doar aceea dobândită la instituţiile de credit şi/sau la instituţiile financiare nebancare. Or, interpretarea gramaticală, sistematică şi logică a acestui text demonstrează contrariul.Textul de lege nu se referă la „experienţa profesională în domeniul financiar la instituţii...“, ci la „experienţa profesională în domeniul financiar, al instituţiilor...“. Utilizarea virgulei, cât şi a articolului genitival al evocă clar o enumerare a celor 3 domenii avute în vedere şi nu o raportare a experienţei financiare doar la cele două tipuri de societăţi.Dacă textul ar fi interpretat în sensul prezentat în opinia majoritară ar însemna că experienţa profesională financiară dobândită la Banca Naţională sau la Curtea de Conturi n-ar întruni condiţiile legale.4. În opinia majoritară experienţa profesională a domnului Marian Sârbu ca ordonator principal de credite nu se circumscrie condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, respectiv experienţei profesionale specifice în materie. Această concluzie este excesivă şi subiectivă şi nu ţine seama de atribuţiile legale ale ordonatorului principal de credite.Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 21 şi 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, ordonatorii principali de credite au, printre altele, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

– ordonatorii de credite au obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituţiilor subordonate şi altor beneficiari ai acestor fonduri;

– ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.De asemenea ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

– angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor legale;

– realizarea veniturilor;

– angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

– integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

– organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;

– organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice;

– organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

– organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.Ni se pare a fi de ordinul evidenţei faptul că îndeplinirea acestor îndatoriri profesionale şi responsabilităţi publice constituie o vastă experienţă financiară, aşa cum au constatat pe baza documentelor prezentate şi comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în raportul comun adoptat cu unanimitate de voturi. În evaluarea experienţei profesionale a domnului Marian Sârbu trebuie ţinut cont şi de experienţa managerială şi de conducere dobândită în funcţiile de mare răspundere ocupate, respectiv ministru, secretar de stat sau preşedinte de federaţie sindicală. 5. Din documentele prezentate comisiilor parlamentare de specialitate rezultă că domnul Marian Sârbu a exercitat următoarele funcţii:

– în perioada 20 aprilie 1990-21 aprilie 1994 a fost timp de 4 ani preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Lemnului în care a avut calitatea de ordonator de credite, angajând federaţia din punct de vedere financiar, alături de contabil;

– în perioada 22 aprilie 1994-1 decembrie 1996 (2 ani şi 6 luni) a gestionat fondul de şomaj ca secretar de stat în calitate de ordonator principal de credite;

– în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003 (2 ani şi 6 luni) a ocupat funcţia de ministru, exercitând calitatea de ordonator principal de credite pentru toate fondurile de natură socială gestionate de Ministrul Muncii;

– aceeaşi calitate a exercitat în perioada 22 decembrie 2008-1 octombrie 2009 (9 luni);

– în perioada 28 iunie 2012-29 aprilie 2013 (10 luni) a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, instituţie din sfera de supraveghere financiară nonbancară;

– în perioada 29 aprilie 2013-17 iunie 2014 (1 an şi 2 luni) a fost membru neexecutiv al Consiliului de Conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară.Din această enumerare rezultă o perioadă totală de 11 ani şi 9 luni. 6. În cuprinsul prezentei decizii nici nu a fost luată în dezbatere problema activităţii desfăşurate de domnul Marian Sârbu între anii 1996-2012 ca deputat şi un timp vicepreşedinte în Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor. Domeniile de activitate al acestei comisii de specialitate au cuprins şi examinarea în fond şi pentru avize a bugetelor de asigurări sociale, de pensii, indemnizaţii, ajutoare de şomaj şi altele, elaborând rapoarte care au precizat şi oportunitatea financiară a adoptării acestora. Apreciem că şi această activitate putea fi luată în considerare la evaluarea experienţei profesionale financiare a acestuia. Într-adevăr, calitatea de deputat, precum şi exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială constituie vechime în specialitate, conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia „perioada de exercitare a mandatului de parlamentar constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu toate drepturile prevăzute de lege“. Judecător, prof. univ. dr. Valer Dorneanu Judecător, Toni Greblă