DECIZIE   Nr. 387 din  7 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 662 din 26 iulie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin Milea in Dosarul nr. 844/2004 al Judecatoriei Adjud.
    La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei si se constata lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Autorul exceptiei arata ca prevederile art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala incalca prezumtia de nevinovatie, deoarece de vreme ce nu a fost inca judecat sub aspect penal nu ar trebui ca instanta sa rezolve aspecte ce tin de actiunea civila.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece nu se poate sustine ca in situatia judecarii alaturate a celor doua actiuni se incalca principiul potrivit caruia o persoana este considerata nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, intrucat actiunea civila nu reprezinta o raliere la o banuiala ce planeaza asupra sa.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 21 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 844/2004, Judecatoria Adjud a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de inculpatul Constantin Milea, in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei cauze penale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate aduc atingere prevederilor fundamentale ale art. 23 alin. (11), deoarece, de vreme ce inculpatul trimis in judecata pentru o infractiune este considerat nevinovat pana la ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare penala, nu poate fi judecat in aceeasi cauza cu privire la aspecte ce tin de latura civila care vizeaza un prejudiciu pentru care, potrivit opiniei sale, nu se face vinovat. Astfel, persoana supusa judecatii in actiunea penala, legal nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare in penal, este supusa unor presiuni, iar in constiinta acesteia apare constrangerea morala a vinovatiei impuse de actiunea civila.
    De asemenea, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. O asemenea dispozitie implica primordialitatea prevederilor fundamentale fata de legi si, prin urmare, prezumtia de nevinovatie reglementata de art. 23 alin. (11) din Constitutie are intaietate fata de prevederile legale ale art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala a carui aplicare implica tocmai situatia inversa a textului constitutional.
    In final, autorul exceptiei solicita modificarea textului legal criticat, astfel incat actiunea civila sa fie suspendata pe perioada judecarii laturii penale si abia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare in materie penala sa se procedeze la judecarea actiunii civile.
    Judecatoria Adjud opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Faptul ca, in cadrul procesului penal, actiunea civila este alaturata celei penale nu poate duce la concluzia ca prin aceasta s-a incalcat prezumtia de nevinovatie a inculpatului consfintita de art. 23 alin. (11) din Constitutie.
    De asemenea, inculpatul poate exercita caile ordinare de atac inclusiv cu privire la latura civila si, deci, partea civila nu poate executa hotararea judecatoreasca pe latura civila mai inainte de ramanerea definitiva si a laturii penale a cauzei.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece in cazul in care cele doua actiuni sunt exercitate in cadrul procesului penal, instanta are obligatia, potrivit art. 346 din Codul de procedura penala, sa se pronunte, prin aceeasi sentinta, atat asupra actiunii penale, cat si asupra celei civile. Instanta nu poate lasa nesolutionata actiunea civila, luand act de declaratia partii civile ca intelege sa-si valorifice dreptul la despagubiri. Totodata, faptul ca in cadrul procesului penal actiunea civila este alaturata celei penale nu poate duce la concluzia ca se incalca prezumtia de nevinovatie a inculpatului consfintita de art. 23 alin. (11) din Constitutie.
    Actiunea penala are intaietate fata de actiunea civila, intrucat, pe de o parte, cauza materiala unica a celor doua actiuni este savarsirea infractiunii, iar, pe de alta parte, rezolvarea actiunii civile este conditionata de rezolvarea actiunii penale in privinta existentei faptei, persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
    De altfel, potrivit art. 129 din Constitutie, impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate pot exercita caile de atac, in conditiile legii, astfel ca partea civila nu poate executa hotararea judecatoreasca pe latura civila mai inainte de ramanerea definitiva si a laturii penale a cauzei, daca inculpatul va folosi calea de atac a apelului sau a recursului.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate referitoare la posibilitatea ca actiunea civila sa fie alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, nu sunt de natura sa aduca atingere principiului constitutional care consacra prezumtia de nevinovatie. Astfel, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare.
    Mai mult, prin solutionare de catre aceeasi instanta atat a actiunii penale, cat si a celei civile, determinate de savarsirea aceleiasi fapte, se asigura o mai prompta, temeinica si completa aflare a adevarului, prin aprecierea unitara a probelor, precum si evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii.
    De asemenea, dispozitiile legale criticate nu incalca principiul suprematiei Constitutiei si al obligativitatii legii si nici trasaturile si valorile supreme ale statului de drept.
    In plus, prevederile art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala reprezinta norme de procedura a caror reglementare este, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) referitoare la statul de drept si la obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, precum si ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia de nevinovatie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prezumtia de nevinovatie consacrata prin art. 23 alin. (11) din Constitutie implica interdictia de a se lua impotriva unei persoane masuri de constrangere pentru vreo fapta de natura a atrage raspunderea juridica, de care aceasta persoana ar fi acuzata.
    Exercitarea actiunii civile, fie impreuna, fie separat de actiunea penala, nu constituie o masura de constrangere a faptuitorului, ci un drept al partii pagubite prin comiterea unei fapte penale de a fi despagubita pentru prejudiciul cauzat.
    Vinovatia inculpatului, ca element atat al raspunderii penale, cat si al raspunderii civile a acestuia, se stabileste prin hotararea definitiva de condamnare si nu in momentul exercitarii actiunii civile. Altfel spus, alaturarea actiunii civile celei penale nu are semnificatia declararii vinovatiei inculpatului cu anticipatie. Prin hotararea definitiva pronuntata de instanta in urma judecarii, acesta poate fi condamnat si obligat la despagubirile solicitate de partea civila - in cazul in care se stabileste ca a comis cu vinovatie infractiunea pentru care a fost trimis in judecata si a cauzat prejudiciul reclamat de partea civila - dupa cum poate fi exonerat atat de raspunderea penala, cat si de raspunderea civila daca se stabileste nevinovatia sa.
    Judecarea celor doua actiuni impreuna sau judecarea lor separata - cu suspendarea judecarii actiunii civile in acest caz - constituie aspecte ale procedurii de judecata, pe care legiuitorul este liber sa le reglementeze in conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie.
    De asemenea, normele legale criticate nu aduc atingere in nici un fel prevederilor referitoare la obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, deoarece nu contin nici o prevedere care sa duca la aceasta concluzie.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin Milea in Dosarul nr. 844/2004 al Judecatoriei Adjud.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru