DECIZIE Nr. 387 din 7 iulie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin.
2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 662 din 26 iulie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata
de Constantin Milea in Dosarul nr. 844/2004 al Judecatoriei Adjud.
La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei si se constata
lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Autorul exceptiei arata ca prevederile art. 14 alin. 2 din Codul de
procedura penala incalca prezumtia de nevinovatie, deoarece de vreme ce nu a
fost inca judecat sub aspect penal nu ar trebui ca instanta sa rezolve aspecte
ce tin de actiunea civila.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, deoarece nu se poate sustine ca in situatia judecarii
alaturate a celor doua actiuni se incalca principiul potrivit caruia o persoana
este considerata nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii
judecatoresti de condamnare, intrucat actiunea civila nu reprezinta o raliere
la o banuiala ce planeaza asupra sa.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 21 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 844/2004,
Judecatoria Adjud a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Exceptia a fost ridicata de inculpatul Constantin Milea, in dosarul cu
numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei cauze penale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate aduc atingere prevederilor fundamentale ale
art. 23 alin. (11), deoarece, de vreme ce inculpatul trimis in judecata pentru
o infractiune este considerat nevinovat pana la ramanerea definitiva a unei
hotarari de condamnare penala, nu poate fi judecat in aceeasi cauza cu privire
la aspecte ce tin de latura civila care vizeaza un prejudiciu pentru care,
potrivit opiniei sale, nu se face vinovat. Astfel, persoana supusa judecatii in
actiunea penala, legal nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare in penal, este supusa unor presiuni, iar in constiinta acesteia
apare constrangerea morala a vinovatiei impuse de actiunea civila.
De asemenea, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. O asemenea
dispozitie implica primordialitatea prevederilor fundamentale fata de legi si,
prin urmare, prezumtia de nevinovatie reglementata de art. 23 alin. (11) din
Constitutie are intaietate fata de prevederile legale ale art. 14 alin. 2 din
Codul de procedura penala a carui aplicare implica tocmai situatia inversa a
textului constitutional.
In final, autorul exceptiei solicita modificarea textului legal criticat,
astfel incat actiunea civila sa fie suspendata pe perioada judecarii laturii
penale si abia dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare in materie
penala sa se procedeze la judecarea actiunii civile.
Judecatoria Adjud opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Faptul ca, in cadrul procesului penal, actiunea civila este
alaturata celei penale nu poate duce la concluzia ca prin aceasta s-a incalcat
prezumtia de nevinovatie a inculpatului consfintita de art. 23 alin. (11) din
Constitutie.
De asemenea, inculpatul poate exercita caile ordinare de atac inclusiv cu
privire la latura civila si, deci, partea civila nu poate executa hotararea
judecatoreasca pe latura civila mai inainte de ramanerea definitiva si a
laturii penale a cauzei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece in cazul in care cele doua actiuni sunt exercitate in
cadrul procesului penal, instanta are obligatia, potrivit art. 346 din Codul de
procedura penala, sa se pronunte, prin aceeasi sentinta, atat asupra actiunii
penale, cat si asupra celei civile. Instanta nu poate lasa nesolutionata
actiunea civila, luand act de declaratia partii civile ca intelege sa-si
valorifice dreptul la despagubiri. Totodata, faptul ca in cadrul procesului
penal actiunea civila este alaturata celei penale nu poate duce la concluzia ca
se incalca prezumtia de nevinovatie a inculpatului consfintita de art. 23 alin.
(11) din Constitutie.
Actiunea penala are intaietate fata de actiunea civila, intrucat, pe de o
parte, cauza materiala unica a celor doua actiuni este savarsirea infractiunii,
iar, pe de alta parte, rezolvarea actiunii civile este conditionata de
rezolvarea actiunii penale in privinta existentei faptei, persoanei care a
savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
De altfel, potrivit art. 129 din Constitutie, impotriva hotararilor
judecatoresti partile interesate pot exercita caile de atac, in conditiile
legii, astfel ca partea civila nu poate executa hotararea judecatoreasca pe
latura civila mai inainte de ramanerea definitiva si a laturii penale a cauzei,
daca inculpatul va folosi calea de atac a apelului sau a recursului.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate referitoare la
posibilitatea ca actiunea civila sa fie alaturata actiunii penale in cadrul
procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, nu sunt
de natura sa aduca atingere principiului constitutional care consacra prezumtia
de nevinovatie. Astfel, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei
inculpate care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate
exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe
legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare.
Mai mult, prin solutionare de catre aceeasi instanta atat a actiunii
penale, cat si a celei civile, determinate de savarsirea aceleiasi fapte, se
asigura o mai prompta, temeinica si completa aflare a adevarului, prin
aprecierea unitara a probelor, precum si evitarea pronuntarii unor hotarari
contradictorii.
De asemenea, dispozitiile legale criticate nu incalca principiul
suprematiei Constitutiei si al obligativitatii legii si nici trasaturile si
valorile supreme ale statului de drept.
In plus, prevederile art. 14 alin. 2 din Codul de procedura penala
reprezinta norme de procedura a caror reglementare este, potrivit art. 126
alin. (2) din Legea fundamentala, de competenta exclusiva a legiuitorului, care
poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de
procedura.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
14 alin. 2 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Actiunea
civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin
constituirea persoanei vatamate ca parte civila."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin.
(3) si (5) referitoare la statul de drept si la obligativitatea respectarii
Constitutiei si a legilor, precum si ale art. 23 alin. (11) privind prezumtia
de nevinovatie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prezumtia
de nevinovatie consacrata prin art. 23 alin. (11) din Constitutie implica
interdictia de a se lua impotriva unei persoane masuri de constrangere pentru
vreo fapta de natura a atrage raspunderea juridica, de care aceasta persoana ar
fi acuzata.
Exercitarea actiunii civile, fie impreuna, fie separat de actiunea penala,
nu constituie o masura de constrangere a faptuitorului, ci un drept al partii
pagubite prin comiterea unei fapte penale de a fi despagubita pentru
prejudiciul cauzat.
Vinovatia inculpatului, ca element atat al raspunderii penale, cat si al
raspunderii civile a acestuia, se stabileste prin hotararea definitiva de
condamnare si nu in momentul exercitarii actiunii civile. Altfel spus,
alaturarea actiunii civile celei penale nu are semnificatia declararii
vinovatiei inculpatului cu anticipatie. Prin hotararea definitiva pronuntata de
instanta in urma judecarii, acesta poate fi condamnat si obligat la
despagubirile solicitate de partea civila - in cazul in care se stabileste ca a
comis cu vinovatie infractiunea pentru care a fost trimis in judecata si a
cauzat prejudiciul reclamat de partea civila - dupa cum poate fi exonerat atat
de raspunderea penala, cat si de raspunderea civila daca se stabileste
nevinovatia sa.
Judecarea celor doua actiuni impreuna sau judecarea lor separata - cu
suspendarea judecarii actiunii civile in acest caz - constituie aspecte ale
procedurii de judecata, pe care legiuitorul este liber sa le reglementeze in
conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie.
De asemenea, normele legale criticate nu aduc atingere in nici un fel
prevederilor referitoare la obligativitatea respectarii Constitutiei si a
legilor, deoarece nu contin nici o prevedere care sa duca la aceasta concluzie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. 2
din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin Milea in Dosarul
nr. 844/2004 al Judecatoriei Adjud.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 iulie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru