DECIZIE Nr. 377 din 14 octombrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22, art.
23 lit. b), c) si i) si ale art. 23^1 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile
ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 885 din 12 decembrie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 22, art. 23 lit. b), c) si i) si ale art. 23^1 din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Negravic Com" - S.R.L. din Suceava in Dosarul nr.
56/F/2002 al Tribunalului Suceava.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. Arata ca textele criticate
pentru neconstitutionalitate, care permit substituirea, prin dispozitia
judecatorului-sindic, a administratorului unei societati comerciale cu un
lichidator, nu incalca dreptul de proprietate, care trebuie exercitat cu
buna-credinta si in limitele stabilite de lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 24 martie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 56/F/2002,
Tribunalul Suceava a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 22, art. 23 lit. b), c) si i) si ale art. 23^1 din Legea
nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Negravic Com" - S.R.L. din Suceava intr-o cauza avand ca
obiect procedura falimentului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 22 si art. 23 lit. b), c) si i) din Legea nr. 64/1995, care
permit substituirea, prin dispozitia judecatorului-sindic, a administratorului
unei societati comerciale cu terte persoane, respectiv cu lichidatori, lezeaza
"dreptul legitim la asociere si la ocrotirea proprietatii private".
Arata ca lichidatorul, ca mandatar al debitorului, nu a fost desemnat ca atare
de catre adunarea generala a asociatilor si actioneaza contrar vointei
debitorului. Art. 23^1 din lege prevede autentificarea prin incheierea
judecatorului-sindic a actelor incheiate de lichidator, desi, potrivit Legii nr.
36/1995, "singurele persoane indrituite in autentificarea actelor juridice
in formele prescrise de legiuitor" sunt notarii publici. Considera ca
dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 21, 51, art. 134
alin. (2) lit. a) si ale art. 135 alin. (1), (2), (3) si (6) din Constitutie,
precum si reglementarilor din art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si din art. 1 din
Primul protocol aditional la aceasta conventie.
Tribunalul Suceava apreciaza ca exceptia ridicata nu este intemeiata,
intrucat "desemnarea administratorilor judiciari ori a lichidatorilor,
altii decat administratorii societatii, este realizata in scopul satisfacerii
cererilor creditorilor, care nu au fost realizate de catre conducerea
societatii", iar autentificarea de catre judecatorul-sindic a actelor
incheiate de lichidator este prevazuta tocmai in beneficiul debitorului, pentru
ca bugetul acestuia sa nu fie grevat si cu taxele si comisioanele notariale.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia ridicata.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca sustinerile autorului
exceptiei nu sunt intemeiate, deoarece ridicarea dreptului de a-si conduce
activitatea se dispune fata de debitorul aflat intr-o situatie in care nu
exista posibilitatea de realizare a unui plan rational de activitate, iar
desemnarea unui lichidator se impune "tocmai pentru inscrierea in normele
constitutionale menite sa asigure indeplinirea obligatiei statului de a ocroti
libertatea comertului, concurenta loiala si conditiile necesare pentru
valorificarea tuturor factorilor de productie, prevazute la art. 134 alin. (2)
lit. a) din Constitutia Romaniei"; dispozitiile legale criticate nu
contravin prevederilor art. 135 din Constitutie, avand in vedere ca "dreptului
de proprietate apartinand debitorului ii corespunde si obligatia corelativa a
exercitarii lui cu buna-credinta, iar nu in dauna creditorilor"; accesul
la justitie este asigurat, chiar si hotararile judecatorului-sindic putand fi
atacate cu recurs; masurile pe care le poate dispune judecatorul-sindic nu sunt
contrare reglementarilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori ale art. 1 din Primul
protocol aditional; autentificarea prin incheierea judecatorului-sindic a
actelor lichidatorului este o atributie legala prevazuta de art. 10 alin. (1)
lit. i) din Legea nr. 64/1995, fara a fi contrara vreunei norme
constitutionale.
Guvernul apreciaza ca sustinerile autorului exceptiei sunt vadit neintemeiate.
Arata, in acest sens, ca scopul principal al Legii nr. 64/1995 vizeaza
acoperirea datoriilor pe care debitorul le-a acumulat fata de creditorii sai,
reglementand o procedura de executare silita la care participa toti creditorii.
Lichidatorul este desemnat in momentul in care se constata ca nu mai exista
sanse de redresare a activitatii debitorului si ca este nevoie de transformarea
in lichiditati a bunurilor din averea sa, iar "efectuarea operatiunilor de
valorificare a bunurilor din averea societatii debitoare de catre conducerea
acesteia ar reprezenta o prima de incurajare pentru conducerile care au dat
dovada de calitati defectuoase in administrarea societatii si, prin urmare, ar
agrava situatia creditorilor, prin scaderea sumelor pe care acestia trebuie sa
le obtina". Prin dispozitiile legale criticate nu este incalcat dreptul de
proprietate, drept care trebuie exercitat cu buna-credinta si in limitele
stabilite de lege, ceea ce debitorul nu a facut. Aceste dispozitii legale nu
contravin nici prevederilor constitutionale privind caracterul de economie de
piata al economiei Romaniei, ci sunt menite sa intareasca acest caracter.
Atributia judecatorului-sindic de a autentifica anumite acte nu este contrara
prevederilor constitutionale, ci este prevazuta pentru asigurarea scaderii la
minimum a cheltuielilor legate de administrarea procedurii.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie urmatoarele
dispozitii ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608
din 13 decembrie 1999, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr.
38/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2
februarie 2002:
- Art. 22: "(1) In cazul in care dispune trecerea la faliment,
judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod
corespunzator, art. 17, 19, 20, 21 si art. 69 alin. (4).
(2) Atributiile administratorului inceteaza la momentul stabilirii
atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul desemnat
anterior.";
- Art. 23: "Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul
prezentei legi, sunt: [...]
b) conducerea in tot sau in parte a activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de
debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu
caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a
constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia
drepturile creditorilor; [...]
i) vanzarea bunurilor din averea debitorului in conformitate cu prevederile
prezentei legi;";
- Art. 23^1: "(1) Actele incheiate de lichidator, pentru a caror
validitate este necesara forma autentica, vor fi supuse autentificarii
judecatorului-sindic.
(2) Judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de autentificare, in baza
careia actul va putea fi inscris in registrele de publicitate."
Potrivit sustinerilor autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate
sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale si reglementari
internationale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie";
- Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;";
- Art. 135 alin. (1), (2), (3) si (6): "(1) Statul ocroteste
proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privata.
(3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale. [...]
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.";
- Art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces
echitabil, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994;
- Art. 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la protectia
proprietatii.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale
criticate, cu raportare la prevederile constitutionale si la reglementarile
internationale invocate, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, desemnarea
lichidatorului are loc dupa trecerea la faza falimentului, dupa ce s-a
constatat ca debitorul nu a putut prezenta nici un plan viabil si acceptabil de
redresare economico-financiara, pentru a redeveni solvabil si pentru a
satisface creantele creditorilor.
Lichidatorul, in exercitarea atributiilor sale legale, trebuie sa apere,
deopotriva, interesele legitime atat ale creditorilor, cat si ale debitorului,
desfasurandu-si activitatea sub controlul judecatorului-sindic si in mod
transparent, cu participarea partilor din proces.
Preluarea de catre lichidator a conducerii, in tot sau in parte, a
activitatii debitorului se impune pentru ca acesta s-a dovedit incapabil de
a-si conduce activitatea in mod eficient, cat si pentru prevenirea producerii
de noi pagube sau pierderi, in detrimentul satisfacerii creantelor
creditorilor.
In cazurile in care se constata ca debitorul, cu rea-credinta, a incheiat
acte frauduloase, transferuri cu caracter patrimonial sau alte operatiuni
comerciale, susceptibile de a prejudicia drepturile creditorilor, anularea
acestor acte trebuie ceruta in justitie pentru reintregirea patrimoniului in
scopul satisfacerii creditorilor, titularul unor asemenea actiuni neputand fi
altul decat lichidatorul.
Daca debitorul, anterior deschiderii procedurii falimentului, nu a vandut
bunurile din patrimoniul sau pentru achitarea datoriilor acumulate, aceasta
vanzare trebuie facuta de lichidator, in conditiile legii, lichidarea
patrimoniului mergand pana la satisfacerea integrala a creantelor.
Liberul acces la justitie nu poate fi considerat ingradit, intrucat este
evident ca procesul, in care debitorul este parte, este in curs, acesta avand
si dreptul sa atace cu recurs hotararile judecatorului-sindic.
Obligatia constitutionala a statului de a ocroti proprietatea, indiferent
de titular si indiferent de forma acesteia, este una general valabila, atat
pentru proprietatea debitorului, cat si pentru proprietatea si creantele
creditorilor. Nimeni nu-si poate exercita dreptul de proprietate in mod abuziv,
in paguba altora. In acest sens, art. 54 din Constitutie prevede ca
"Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite
drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce
drepturile si libertatile celorlalti".
Obligatia statului de a asigura "libertatea comertului, protectia
concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor
de productie" este, de asemenea, o obligatie generala, ce trebuie
indeplinita fara privilegii si fara discriminari. Astfel, legea trebuie sa
apere si interesele legitime ale creditorilor.
Nici o dispozitie constitutionala nu prevede dreptul sau competenta
exclusiva de a autentifica anumite acte, legiuitorul fiind in drept de a deroga
printr-o lege de la reglementarile cuprinse intr-o alta lege. Pe de alta parte,
dreptul judecatorului-sindic de a autentifica prin incheiere actele incheiate de
lichidator, prevazut de art. 23^1 din Legea nr. 64/1995, este instituit tocmai
in interesul debitorului, pentru a evita grevarea patrimoniului acestuia cu noi
cheltuieli pentru taxe si onorarii.
Curtea constata ca nici una dintre dispozitiile legale criticate nu
impiedica indeplinirea, in cadrul procedurii falimentului, a cerintelor unui
proces echitabil, prevazute de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cat priveste
paragraful 2 al art. 6 din acelasi act normativ, acesta se refera la prezumtia
de nevinovatie in cauzele penale si nu are, asadar, incidenta in cauza de fata.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin.
(1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22, art. 23
lit. b), c) si i) si ale art. 23^1 din Legea nr. 64/1995 privind procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile
ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Negravic Com"
- S.R.L. din Suceava in Dosarul nr. 56/F/2002 al Tribunalului Suceava.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 octombrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. Nicolae Popa
Magistrat asistent,
Madalina Stefania Diaconu