DECIZIE   Nr. 369 din  2 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 828 din 22 noiembrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Maria Vasile in Dosarul nr. 4.723/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
    La apelul nominal au raspuns autorul exceptiei, personal si asistat de avocat Ilie Ion Iordachescu, precum si partea Gheorghe Voinea.
    Procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, sustinand ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 49 si 128 din Constitutie, precum si dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la aceasta conventie.
    Partea prezenta solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca sustinerile autorului exceptiei privind incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 128 nu pot fi primite, deoarece instituirea unor reguli de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului (art. 125 din Constitutie). Referitor la art. 49 din Legea fundamentala, apreciaza ca acesta nu este aplicabil in cauza. Totodata, arata ca dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala nu contravin prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, intrucat rejudecarea cauzei are loc cu respectarea garantiilor procesuale stabilite de conventie. De asemenea, cu privire la argumentul prezentat in cadrul dezbaterilor publice, referitor la incalcarea dispozitiilor art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitii ce reglementeaza dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnata penal, considera ca acesta este irelevant, deoarece in cauza nu ne aflam in situatia pronuntarii unei hotarari definitive de condamnare. In concluzie, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 4.723/2002, Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, ridicata de Maria Vasile, inculpat recurent in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca folosirea limitata a caii de atac a recursului, deci exceptarea deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, contravine prevederilor art. 128 din Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac. In speta, inculpatul este interesat in folosirea caii de atac a recursului impotriva Deciziei nr. 451 din 4 octombrie 2002, pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti in Dosarul nr. 5.971/2002, deoarece prin aceasta hotarare a fost schimbata solutia favorabila data de instanta de fond, prin care s-a constatat implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunea presupus savarsita. Ca atare, se considera de autorul exceptiei ca prin dispozitia art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala sfera deciziilor pronuntate in apel care pot fi atacate cu recurs ar fi fost redusa. Aceasta excludere este apreciata ca fiind contrara art. 128 din Constitutie. De asemenea, autorul exceptiei considera ca restrangerea prin dispozitiile legale criticate a dreptului de a folosi calea de atac a recursului impotriva hotararilor judecatoresti nu poate fi justificata prin invocarea vreunuia din temeiurile prevazute de art. 49 din Constitutie. Se mai arata ca dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala vin in contradictie si cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala considera ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale si nici celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, exceptia fiind nefondata. Se arata ca legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Instituirea unor reguli speciale privind caile de atac nu incalca principiul egalitatii, atata timp cat asigura egalitatea cetatenilor in utilizarea lor.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca dispozitiile legale criticate nu contravin art. 128 din Constitutie si nici art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat prin garantiile procesuale prevazute atat dreptul la aparare, cat si egalitatea in drepturi sunt respectate. Partile si Ministerul Public au posibilitatea de a exercita caile de atac, in conditiile legii, asigurandu-se astfel desfasurarea unui proces echitabil, fara discriminari. Instituirea unor reguli speciale de procedura, inclusiv sub aspectul exercitarii cailor de atac, nu este neconstitutionala, atata timp cat asigura egalitatea juridica a cetatenilor in folosirea lor.
    Guvernul considera, de asemenea, ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala este neintemeiata. Instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a legiuitorului [art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie]. In considerarea unor situatii deosebite, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Nu sunt incalcate nici prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece conceptul de proces echitabil nu implica in mod necesar existenta mai multor grade de jurisdictie si posibilitatea exercitarii acestor cai de atac. Se invoca, in acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale exprimata in deciziile nr. 77/2003, 295/2002 si 176/2002.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala sunt constitutionale, invocandu-se in sprijinul acestui punct de vedere aceleasi argumente ca in punctele de vedere anterioare. Se precizeaza, in plus, ca nu constituie o discriminare faptul ca prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge in situatii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra exceptiei.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, dispozitii care au urmatorul continut: "Pot fi atacate cu recurs: [...]
    e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele judetene, tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate, care excepteaza de la folosirea caii de atac a recursului deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzei, contravin prevederilor constitutionale ale art. 49 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art. 128 referitoare la folosirea cailor de atac. In sustinerea neconstitutionalitatii textului de lege criticat se mai invoca si incalcarea dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la aceasta conventie.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei referitoare la ingradirea prin art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala a dreptului de exercitare a cailor de atac, intrucat acesta nu prevede calea de atac a recursului si impotriva deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, Curtea retine ca textul legal criticat este in deplina concordanta cu art. 128 din Constitutie, care reglementeaza folosirea cailor de atac. Acest drept fundamental se realizeaza in conditiile legii si, prin urmare, este in competenta exclusiva a legiuitorului de a stabili care sunt caile de atac si in ce conditii pot fi exercitate [art. 125 alin. (3) din Constitutie]. Faptul ca impotriva hotararilor judecatoresti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac a recursului nu afecteaza drepturile procesuale ale inculpatului, avand in vedere ca la rejudecarea fondului instanta este obligata sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele.
    Referitor la invocarea, in sustinerea exceptiei, a incalcarii dispozitiilor art. 49 din Legea fundamentala, Curtea constata ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece textul de lege supus controlului de constitutionalitate nu restrange exercitiul unor drepturi sau al unor libertati.
    Cu privire la exercitarea cailor de atac si la concordanta legii procesuale romanesti cu art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra dreptul persoanei la un proces echitabil, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, statuand ca, in sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de "proces echitabil" nu implica imperios "existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac al hotararilor judecatoresti, nici, pe cale de consecinta, posibilitatea exercitarii acestor cai de atac [...] de catre toate partile din proces".
    Curtea constata ca in cauza nu au incidenta prevederile art. 2 pct. 1 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat acestea se refera la dreptul oricarei persoane "declarate vinovata de o infractiune" de a cere "examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara", deci la dreptul la o cale de atac impotriva hotararii judecatoresti prin care se constata vinovatia penala a unei persoane, iar nu la dreptul la recurs impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a dispus rejudecarea cauzei.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Maria Vasile in Dosarul nr. 4.723/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 2 octombrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu