DECIZIE Nr.
360 din 2 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004
privind protectia si promovarea drepturilor copilului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 465 din 30 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu
- judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de
Dănilă-Florin Galiş în Dosarul nr. 3.581/2005 (30.774/2/2005) al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei şi partea Daniela Alexandra Zanfirescu. Lipseşte partea Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Sector 1 Bucureşti, faţă
de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia. In acest
sens, arată că textul de lege criticat îngrădeşte copilului aflat în plasament
libertatea de circulaţie, dreptul la viaţa intimă, familială şi privată şi
accesul la cultură, deoarece condiţionează iniţiativele ce privesc minorul
aflat în grija sa de obţinerea unui „acord discreţionar" din partea
autorităţilor care exercită drepturile şi obligaţiile părinteşti.
Daniela Alexandra Zanfirescu solicită
respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că textul
de lege criticat urmăreşte protejarea drepturilor copilului, iar problemele
ridicate de autorul excepţiei vizează chestiuni de fapt ce ţin de competenţa
instanţelor de judecată, iar nu de competenţa instanţei de contencios
constituţional. Prin urmare, pune concluzii de respingere a excepţiei ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 26 ianuarie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.581/2005 (30.774/2/2005), Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de Dănilă-Florin Galiş
cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 858
din 2 august 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă
în Dosarul nr. 2.043/2005.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat
contravine prevederilor art. 25 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (2)
şi art. 49 alin. (1) din Constituţie. In acest sens, arată că delegarea
exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti către una dintre
autorităţile indicate de art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 nu serveşte
interesul superior al minorului şi aduce grave prejudicii legate de
posibilitatea acestuia de a călători în străinătate şi de a avea acces la cultură.
De asemenea, arată că pronunţarea de către instanţa de fond a unei hotărâri
care să menţină situaţia actuală ar perpetua o ambiguitate în ceea ce priveşte
exerciţiul drepturilor şi obligaţiilor părinteşti.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi familie apreciază că
excepţia ridicată nu este întemeiată, deoarece reglementarea exercitării
drepturilor şi obligaţiilor părinteşti într-o situaţie dată nu contravine
vreunei norme constituţionale.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional, fiind o expresie a
dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Constituţie, care consacră obligaţia
statului de a asigura copiilor şi tinerilor condiţiile necesare unei bune dezvoltări.
In ceea ce priveşte dispoziţiile constituţionale ale art. 25 alin. (1), art. 26
alin. (1) şi art. 33 alin. (2), apreciază că acestea nu sunt incidente în
cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
557 din 23 iunie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Drepturile şi
obligaţiile părinteşti în situaţia copilului pentru care nu a putut fi
instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului sunt
exercitate şi, respectiv, îndeplinite de către preşedintele consiliului
judeţean, respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti."
In opinia autorului excepţiei textul de lege criticat
contravine prevederilor constituţionale ale art. 25 alin.
(1) privind dreptul la liberă circulaţie, art. 26
alin. (1) care ocroteşte dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, art. 33
alin. (2) care garantează accesul la cultură şi art. 49 alin. (1) referitor la
asigurarea unui regim special de protecţie şi de asistenţă în vederea
realizării drepturilor copiilor şi tinerilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în cap. III, secţiunea
a 2-a din Legea nr. 272/2004, secţiune ce reglementează plasamentul ca una
dintre măsurile de protecţie specială acordate copilului lipsit temporar sau
definitiv de ocrotirea părinţilor săi. In acest context art. 62 alin. (2) se
referă la exercitarea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti faţă de minorul
pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului cu caracter temporar, până
când va putea fi instituită tutela.
Curtea constată că din textul de lege supus controlului
de constituţionalitate nu rezultă nici o dispoziţie care ar fi contrară
intereselor copilului. Din contră, acesta urmăreşte tocmai acordarea unei
protecţii speciale drepturilor copilului lipsit de ocrotirea părintească. In
legătură cu aceste dispoziţii legale se pot ridica doar probleme de aplicare,
aşa cum este prelungirea excesivă a măsurilor vremelnice, fapt invocat, de
altfel, şi de autorul excepţiei atunci când susţine încălcarea unor drepturi
sau libertăţi. Potrivit competenţei sale, Curtea Constituţională nu se poate
pronunţa însă asupra acestor aspecte ce intră în competenţa exclusivă a
instanţelor judecătoreşti, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate
este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, excepţie ridicată de
Dănilă-Florin Galiş în Dosarul nr. 3.581/2005 (30.774/2/2005) al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea