DECIZIE   Nr. 349 din 18 septembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 780 din  6 noiembrie 2003

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Lucian Stangu           - judecator
    Ioan Vida               - judecator
    Paula C. Pantea         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Streche Culai in Dosarul nr. 2.480/2003 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece folosirea notiunii de "contravenient" nu aduce atingere dispozitiilor invocate de autor in sustinerea criticii de neconstitutionalitate, avand in vedere ca in dreptul romanesc contraventiile au fost scoase de sub incidenta legii penale. De altfel, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 183/2003 asupra constitutionalitatii mai multor prevederi din actul normativ atacat, iar in prezenta cauza nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 7 aprilie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 2.480/2003, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
    Exceptia a fost ridicata de Streche Culai in dosarul de mai sus ce avea ca obiect plangerea formulata impotriva unui proces-verbal de constatare a unei contraventii.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstitutionale, deoarece utilizarea in mod constant a notiunii de "contravenient", anterior intocmirii procesului-verbal de constatare a savarsirii contraventiei, la intocmirea procesului-verbal de aplicare a sanctiunii, la aplicarea sanctiunii si pana la solutionarea definitiva a plangerii de catre instanta de judecata competenta, are in vedere persoana vinovata de savarsirea unei contraventii inainte ca hotararea judecatoreasca sa devina irevocabila si executorie. Prin aceasta se incalca dispozitiile art. 23 alin. (8) din Constitutie, referitoare la prezumtia de nevinovatie in materie penala, dar care, in opinia autorului, se aplica si in materie contraventionala, precum si prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, dispozitiile criticate contravin si prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, intrucat principiul statului de drept presupune existenta unor instante independente si impartiale, constituite in scopul solutionarii cauzelor pe cale de judecata, cu respectarea garantiilor procesuale privind dreptul la aparare si realizarea unui proces echitabil. Or, acest lucru nu se realizeaza in cazul de fata, deoarece dreptul de constatare si aplicare a sanctiunilor contraventionale apartine, potrivit dispozitiilor criticate, unor functionari administrativi. Dispozitiile criticate "instituie prezumtia legala absoluta privind legalitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, stabilind in sarcina contravenientului rasturnarea acestei prezumtii pentru a-si dovedi nevinovatia, si nicidecum in sarcina celui care a stabilit vinovatia".
    Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor criticate este neintemeiata, intrucat utilizarea notiunii de "contravenient" nu incalca prezumtia de nevinovatie, care este incidenta in materie penala, atata timp cat exista posibilitatea persoanei sanctionate sa formuleze plangere impotriva procesului-verbal de contraventie la instanta judecatoreasca. Totodata, cap. IV din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 - "Cai de atac" - este destinat garantarii dreptului la aparare si la un proces echitabil, prin posibilitatea instantei de judecata de a verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal respectiv.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat dispozitiile criticate respecta intocmai prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 31 - 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, contravenientul are la dispozitie calea de atac necesara pentru a contesta sanctiunea aplicata, si anume posibilitatea de a formula in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei. Plangerea se solutioneaza de instanta de judecata, iar hotararea acesteia poate fi atacata cu recurs. In cadrul procesului contravenientul are dreptul sa fie asistat de un avocat, iar potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, pot fi administrate orice alte probe prevazute de lege in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal de constatare a contraventiei. Referitor la prezumtia de nevinovatie, apreciaza ca, potrivit art. 23 alin. (8) din Constitutie si art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, aceasta opereaza numai in materie penala, or, in speta, avem de-a face cu un proces civil in care instanta urmeaza sa verifice temeinicia si legalitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei, sarcina probei revenind celui care emite o pretentie in fata instantei, si anume petentului.
    Avocatul Poporului opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prezumtia de nevinovatie este specifica doar dreptului penal, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (8) din Constitutie, asa cum s-a pronuntat si Curtea Constitutionala in Decizia nr. 317/2001. Totodata, prin Decizia nr. 249/1997 Curtea Constitutionala a statuat ca prezumtia de nevinovatie este reglementata in legatura cu libertatea individuala a persoanei si priveste retinerea, arestarea si solutionarea procesului penal, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
    Folosirea notiunii de "contravenient" nu este facuta in acelasi mod in care legislatia penala utilizeaza notiunile de "invinuit" sau "inculpat", ci este facuta pentru caracterizarea unei persoane care a savarsit o contraventie (o fapta ilegala cu un pericol social mai redus decat al unei infractiuni). Totodata, procesul in care s-a invocat aceasta exceptie este de natura contraventionala, iar nu penala, motiv pentru care regulile constitutionale privind prezumtia de neconstitutionalitate nu sunt aplicabile.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dreptului la un proces echitabil, apreciaza ca aceasta sustinere este neintemeiata, intrucat partile beneficiaza de toate garantiile procesuale ale unui proces echitabil. Astfel, dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 prevad ca impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere, care va fi judecata in mod public de o instanta independenta si impartiala, stabilita prin lege.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), apreciaza ca acestea nu au relevanta pentru solutionarea cauzei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificarile ulterioare.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 20 si ale art. 23 alin. (8) din Constitutie, precum si dispozitiile art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 1 alin. (3) din Constitutie: "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.";
    - Art. 20 din Constitutie: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.";
    - Art. 23 alin. (8) din Constitutie: "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
    - Art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca doua sunt problemele pe care le supune spre examinare autorul exceptiei, si anume: a) daca notiunea de contravenient implica stabilirea vinovatiei unei persoane acuzate de comiterea unei contraventii, inainte de orice judecata; b) daca sanctionarea contraventiei de catre o autoritate administrativa nu infrange principiul dreptului la un proces echitabil, in fata unei instante independente.
    La ambele intrebari raspunsul este negativ.
    Potrivit art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
    Prin notiunea de contravenient, folosita in cuprinsul ordonantei, este desemnata persoana cu privire la care agentul constatator a stabilit, in conditiile legii, ca a comis o fapta antisociala definita de legiuitor ca fiind contraventie.
    Folosirea in actul normativ criticat a notiunii de contravenient nu implica insa declararea a priori a vinovatiei si a responsabilitatii persoanei impotriva careia organele administrative abilitate dreseaza procesul-verbal de contraventie.
    Din punctul de vedere al agentului constatator, aceasta persoana este vinovata si responsabila, iar procesul-verbal intocmit are, pana la ramanerea lui definitiva, caracterul unui act administrativ de constatare. Vinovatia si raspunderea contravenientului apar, in aceasta faza a procedurii contraventionale, ca elemente stabilite de organul administrativ abilitat, pe baza propriilor constatari si a probelor identificate de acesta in stabilirea existentei si a imprejurarilor comiterii faptei antisociale.
    Nu se poate retine deci ca se incalca principiul prezumtiei de nevinovatie, dat fiind ca persoana impotriva careia s-a intocmit procesul-verbal de constatare a contraventiei nu este pusa in fata unui verdict definitiv de vinovatie si de raspundere, ci doar in fata unui act administrativ de constatare, ale carui efecte pot fi inlaturate prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege.
    Procesul-verbal de constatare a contraventiei stabileste definitiv vinovatia persoanei in cauza numai in conditiile in care aceasta nu intelege sa se foloseasca de caile de atac prevazute de lege, dar in aceasta ipoteza nu se poate retine ca s-a inlaturat prezumtia de nevinovatie, ci faptul ca, nefolosind caile de atac, contravenientul insusi si-a recunoscut vinovatia.
    Vinovatia contravenientului se stabileste definitiv, de asemenea, in cazul in care acesta ataca in justitie procesul-verbal de constatare a contraventiei, iar instanta respinge plangerea formulata de acesta. Nici in acest caz nu se poate retine ca s-a incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie, caci raspunderea contravenientului a fost stabilita - asa cum prescriu Constitutia si Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului - prin hotarare judecatoreasca definitiva.
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei ca textul de lege criticat incalca principiul dreptului la un proces echitabil, si aceasta sustinere este nefondata, in conditiile in care, asa cum s-a aratat, legea prevede posibilitatea atacarii in justitie a actului de constatare a contraventiei si deci examinarea cazului de catre un judecator independent si impartial.
    In acelasi sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, respingand exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect mai multe dispozitii ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
    Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele Deciziei nr. 183/2003 isi pastreaza valabilitatea si in acest caz, astfel incat prezenta exceptie de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), art. 1 alin. (3), art. 20 si al art. 23 alin. (8) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Streche Culai in Dosarul nr. 2.480/2003 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 septembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru