Decizia Nr.337 din 10.04.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrei Emilian Ţigănaşu în Dosarul nr. 9.367/193/2011 al Judecătoriei Botoşani - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.056D/2011.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.080D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Toader Puiu în Dosarul nr. 24.517/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.056D/2011 şi nr. 1.080D/2011 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 1.080D/2011 la Dosarul nr. 1.056D/2011, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzelor având ca obiect contestaţii la executare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.367/193/2011, Judecătoria Botoşani - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Andrei Emilian Ţigănaşu cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.Prin Sentinţa penală nr. 2.443 din 14 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 24.517/245/2011, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Ionel Toader Puiu cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 320¹ din Codul de procedură penală încalcă principiul aplicării legii penale mai favorabile, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptul la un recurs efectiv, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori şi dreptul acuzatului la audierea martorilor, întrucât persoana condamnată definitiv nu beneficiază de reducerea pedepsei. Consideră că dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală reprezintă o lege penală mai favorabilă, care se aplică şi situaţiei condamnatului, deoarece, în caz contrar, se creează discriminare între inculpaţii care au tergiversat ancheta şi astfel au beneficiat de dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală şi cei care şi-au recunoscut vinovăţia, dar au fost condamnaţi anterior intrării în vigoare a acestui text de lege şi care rămân cu aceeaşi pedeapsă.Judecătoria Botoşani - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 320¹ din Codul de procedură penală nu încalcă dispoziţiile din Constituţie invocate de autorul excepţiei.Judecătoria Iaşi - Secţia penală consideră neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, deoarece textul de lege criticat nu aduce nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului menţionează că, prin Decizia nr. 1.483 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Prin urmare, consideră că excepţia a devenit inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală, introduse prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Ulterior sesizării Curţii, alin. 4 şi 8 ale art. 320¹ din Codul de procedură penală au fost modificate, cu păstrarea însă a soluţiei legislative atacate, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121 din 22 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011. Textul de lege criticat are următorul cuprins:Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia. În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător. Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă. Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 referitoare la principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, şi ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. d) referitoare la dreptul acuzatului, într-un proces echitabil, la audierea martorilor, ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv ale art. 4 paragraful 1 privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 320¹ din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzelor având ca obiect o contestaţie la executare, deoarece judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei poate interveni numai până la pronunţarea unei hotărâri definitive. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată: „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...].“ Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Andrei Emilian Ţigănaşu în Dosarul nr. 9.367/193/2011 al Judecătoriei Botoşani - Secţia penală şi de Ionel Toader Puiu în Dosarul nr. 24.517/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică