DECIZIE   Nr. 333 din 28 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si ale Legii nr. 92/1992 in integralitatea sa

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 766 din 23 august 2005

    Ioan Vida                 - presedinte
    Nicolae Cochinescu        - judecator
    Aspazia Cojocaru          - judecator
    Constantin Doldur         - judecator
    Kozsokar Gabor            - judecator
    Acsinte Gaspar            - judecator
    Petre Ninosu              - judecator
    Ion Predescu              - judecator
    Serban Viorel Stanoiu     - judecator
    Ion Tiuca                 - procuror
    Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2, 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca in integralitatea sa, exceptie ridicata de Frunza Marin in Dosarul nr. 1.201/C/2004 al Tribunalului Galati - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Presedintele Curtii dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 338D/2005, nr. 339D/2005 si nr. 340D/2005, in care exceptiile de neconstitutionalitate au fost ridicate de acelasi autor, Marin Frunza, in dosarele nr. 83/CM/2005, nr. 112/CM/2005 si nr. 241/CM/2005 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
    La apelul nominal in aceste dosare se constata, de asemenea, lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea celor patru dosare.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
    In temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 338D/2005, nr. 339D/2005 si nr. 340D/2005 la Dosarul nr. 99D/2005, care este primul inregistrat.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1 si 2, art. 3 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, ale art. II alin. (2) si (3) teza a doua din Legea nr. 195/2004, deoarece acestea nu au legatura cu cauzele deduse judecatii, precum si ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, care au fost abrogate in 2004. Cu privire la art. 2 alin. 3, art. 3 alin. 3, art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila si art. II alin. (1) si (3) teza intai din Legea nr. 195/2004, considera ca aceste texte sunt constitutionale si urmaresc o mai buna administrare a justitiei, o deplina realizare a accesului liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil, fara a incalca principiile Legii fundamentale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.201/C/2004, Tribunalul Galati - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, a Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila si a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Exceptia a fost ridicata de catre Marin Frunza cu prilejul solutionarii unui recurs civil.
    Prin incheierile din 28 martie 2005, pronuntate in dosarele nr. 83/CM/2005, nr. 112/CM/2005 si nr. 241/CM/2005, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila si ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Exceptia a fost ridicata de catre Marin Frunza cu prilejul solutionarii unor recursuri civile.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia considera ca dispozitiile art. 2, art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale Legii nr. 195/2004, precum si ale Legii nr. 92/1992 "sunt discriminatorii, totalitare, dictatoriale, inchizitoriale", deoarece incalca dreptul la un recurs efectiv la o instanta nationala, "dreptul privind interzicerea discriminarii, dreptul la un proces echitabil, principiul universalitatii, principiul statului de drept si dreptul la aparare". De asemenea, apreciaza ca dispozitiile Legii nr. 195/2004, care scot recursurile de pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si le trimit pe cale administrativa unei instante inferioare in grad sau le trimit prin incheiere irevocabila de declinare a competentei, data in sala de consiliu, fara citarea partilor, incalca, de asemenea, toate drepturile mentionate mai sus, intrucat justitiabilul este supus unei discriminari, fiindu-i totodata nesocotit dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil.
    Tribunalul Galati - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate privitoare la art. 2, art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila si la Legea nr. 195/2004 nu este intemeiata, iar cu privire la Legea nr. 92/1992, arata ca aceasta a fost abrogata. Referitor la art. 2 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, apreciaza ca acestea nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, intrucat "se aplica tuturor justitiabililor, fapt ce exclude ideea discriminarii si asigura egalitatea in fata legii, cu posibilitatea certa a exercitarii dreptului la aparare in fata instantei de recurs", indicata de cele doua texte de lege. Cu privire la Legea nr. 195/2004, considera ca ratiunea legiuitorului a fost una impusa de celeritate in judecarea proceselor, care nu incalca drepturile fundamentale ale cetatenilor.
    Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate privitoare la art. 3, art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila si la Legea nr. 195/2004 nu este intemeiata, iar cu privire la art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, arata ca acesta a fost abrogat. Referitor la art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, apreciaza ca acestea nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, intrucat prin acestea "s-a urmarit sa se realizeze o mai buna administratie a justitiei".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate si nu aduc atingere principiului statului de drept, accesului liber la justitie, dreptului la aparare, dreptului la solutionarea echitabila a cauzei intr-un termen rezonabil ori dreptului la un recurs efectiv in fata unei instante nationale, ci, dimpotriva, reprezinta o expresie a aplicarii acestora. Art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala lasa in sarcina legiuitorului reglementarea competentei instantelor de judecata, a procedurii in fata acestora, precum si a exercitarii cailor de atac. De asemenea, arata ca judecarea tuturor recursurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi fost de natura sa ingreuneze in mod evident activitatea de solutionare a proceselor si sa aduca atingere dreptului la un proces echitabil, in ceea ce priveste respectarea termenului rezonabil.
    Avocatul Poporului arata ca dispozitiile art. 2, 3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, a Legii nr. 195/2004, precum si a dispozitiilor art. 17 alin. 1 si 2, art. 66, 131, 131^1, art. 133 alin. 2 si art. 135 din Legea nr. 92/1992 sunt constitutionale, iar exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi din Legea nr. 92/1992 este inadmisibila, deoarece acestea au fost abrogate expres prin dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Stabilirea prin lege a instantelor competente sa judece recursul declarat impotriva hotararilor supuse acestei cai de atac "nu aduce atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie, dreptului partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, acestea beneficiind de toate garantiile dreptului la aparare". Prin dispozitiile Legii nr. 195/2004, care stabilesc reguli de competenta in privinta solutionarii recursului, se asigura accesul liber la justitie al partilor fara a li se incalca drepturile procedurale, respectiv dreptul de a fi asistate de un avocat in tot cursul procesului.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2, art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, dispozitiile art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, dispozitiile art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, precum si dispozitiile Legii nr. 92/1992 in intregul sau, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
    Art. 2, 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila au urmatorul cuprins:
    - Art. 2: "Tribunalele judeca:
    1. in prima instanta:
    a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;
    b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara;
    b^1) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
    c) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta Curtilor de Apel;
    d) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
    e) procesele si cererile in materie de expropriere;
    f) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei; [...]
    i) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
    j) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta:
    a) in cererile de divort;
    b) in cererile de imparteala judiciara, cu exceptia celor care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
    c) in cererile privind raporturile personale dintre parinti si copiii minori;
    d) in cererile privind filiatia;
    e) in orice alte cazuri expres prevazute de lege.
    3. ca instante de recurs, recursurile in cazurile expres prevazute de lege.";
    - Art. 3: "Curtile de apel judeca:
    1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene si a municipiului Bucuresti;
    2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
    3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege;
    4. in alte materii date prin lege in competenta lor.";
    - Art. 299 alin. 3: "In situatiile in care, potrivit dispozitiilor prezentului cod sau ale legii speciale, incheierile sau alte hotarari pronuntate de instantele judecatoresti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac este de competenta instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza sau, dupa caz, de competenta instantei expres prevazute de lege.";
    - Art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila are urmatorul cuprins:
    "(1) Recursurile impotriva hotararilor date fara drept de apel potrivit legii in vigoare la data pronuntarii lor si aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit spre judecata instantelor imediat superioare celor care au pronuntat hotararea in prima instanta.
    (2) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si care au ca obiect hotarari prin care tribunalele au judecat apeluri se trimit spre judecata curtilor de apel.
    (3) Recursurile prevazute la alin. (1) si (2), a caror admisibilitate in principiu nu a fost examinata pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se scot de pe rol si se trimit, pe cale administrativa, instantelor devenite competente sa le judece, iar in cazul in care admisibilitatea in principiu a fost examinata, se trimit prin declinarea competentei, prin incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, fara citarea partilor."
    Dispozitiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, cu exceptia art. 17 alin. 1 si 2, art. 66, art. 131, art. 131^1, art. 133 alin. 2 si art. 135, au fost abrogate expres prin Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, si prin Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004.
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 1, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 31, 53, 124 si 126 din Constitutie, dispozitii care au urmatorul cuprins:
    - Art. 1: "(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
    (2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
    (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
    (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
    (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    (3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.";
    - Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
    - Art. 31: "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
    (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
    (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.
    (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
    (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.";
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";
    - Art. 124: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
    (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
    - Art. 126: "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.
    (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
    (4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.
    (5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
    (6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale."
    De asemenea, autorul exceptiei considera ca se incalca si prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminarii si art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale precum si art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 si 30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care au urmatorul continut:
    - Art. 1: "Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de celelalte in spiritul fraternitatii.";
    - Art. 2: "Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in prezenta Declaratie, fara nici o deosebire, in special de rasa, de culoare, de sex, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, de avere, de nastere sau decurgand din orice alta situatie.
    2. Pe langa aceasta, nu se va face nici o deosebire bazata pe statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care apartine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonome sau supuse unei limitari oarecare a suveranitatii.";
    - Art. 6: "Fiecare om are dreptul sa-i fie recunoscuta calitatea de subiect de drept, oriunde s-ar afla.";
    - Art. 7: "Toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara deosebire la o protectie egala a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o astfel de discriminare.";
    - Art. 8: "Orice persoana are dreptul sa se adreseze in mod efectiv instantelor judiciare competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce ii sunt recunoscute prin constitutie sau prin lege.";
    - Art. 10: "Orice persoana are dreptul, in deplina egalitate, de a fi audiata in mod echitabil si public de un tribunal independent si impartial, care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.";
    - Art. 11: "Orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa va fi dovedita in mod legal in cursul unui proces public in cadrul caruia i s-au asigurat toate garantiile necesare apararii sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care, in momentul in care au fost comise, nu constituiau un act delictuos conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai aspra decat aceea care era aplicabila in momentul in care a fost comis actul delictuos.";
    - Art. 30: "Nici o prevedere a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicand pentru un stat, un grup sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savarsi vreun act care sa conduca la desfiintarea drepturilor si libertatilor enuntate in prezenta Declaratie."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
    I. Obiectul cauzelor in care au fost ridicate exceptiile de neconstitutionalitate il constituie recursuri impotriva unei hotarari a Judecatoriei Galati, respectiv impotriva unor sentinte ale Tribunalului Galati, recursuri a caror solutionare, la momentul declararii lor, era de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit art. I pct. 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila. In urma aprobarii cu modificari si completari a acestui act normativ, prin Legea nr. 195/2004, recursurile au fost trimise pe cale administrativa instantei devenite competente sa le solutioneze, Tribunalul Galati si, respectiv, Curtea de Apel Galati, in conformitate cu dispozitiile art. II alin. (1) si (3) teza intai din Legea nr. 195/2004.
    Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992: "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia."
    Asa fiind, Curtea constata ca dispozitiile art. 2 alin. 1 si 2 si art. 3 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila si ale art. II alin. (2) si (3) teza a doua din Legea nr. 195/2004 nu au legatura cu solutionarea cauzelor deduse judecatii, respectiv cu solutionarea recursurilor impotriva hotararii Judecatoriei Galati si sentintelor Tribunalului Galati. Or, potrivit dispozitiilor alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate contrara prevederilor alin. (1) al aceluiasi articol este inadmisibila, urmand a fi respinsa ca atare.
    II. Cu privire la critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 92/1992, se constata ca dispozitiile sale, cu exceptia art. 17 alin. 1 si 2, art. 66, art. 131, art. 131^1, art. 133 alin. 2 si art. 135, au fost abrogate expres prin dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Asadar, cu privire la aceste dispozitii, exceptia apare ca fiind inadmisibila. In ceea ce priveste celelalte prevederi ale Legii nr. 92/1992, ramase in vigoare, care se refera la compunerea completelor de judecata in prima instanta si in apel (art. 17 alin. 1 si 2), la vechimea in magistratura necesara pentru promovarea in functia de judecator sau procuror (art. 66), la comunicarea actului care determina incetarea calitatii de magistrat (art. 131), la sanctiunile disciplinare aplicabile personalului de specialitate juridica din Ministerul Justitiei si din Institutul National al Magistraturii (art. 131^1), respectiv la functionarea compartimentelor economico-administrative din cadrul tribunalelor si parchetelor (art. 133 alin. 2 si art. 135), acestea nu au legatura cu cauzele deduse judecatii, iar exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste dispozitii este, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, inadmisibila.
    III. Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 3 si 4, art. 3 alin. 3 si 4, art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila si art. II alin. (1) si (3) teza intai din Legea nr. 195/2004, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, in considerarea celor ce urmeaza:
    Modificarea reglementarii in aceasta materie a fost realizata de legiuitor in cadrul competentei sale constitutionale, fiind impusa de o serie de ratiuni majore, care erau afectate de reglementarea anterioara, ce instituia competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie de solutionare a recursurilor. S-a urmarit astfel o mai buna administrare a justitiei, o deplina realizare a accesului liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil. Dupa cum a decis Curtea Constitutionala in Decizia nr. 523 din 25 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, "dispozitia legala criticata a fost adoptata pentru a se debloca activitatea de solutionare a recursurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, in aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003, avea competenta generala in materia recursului civil, iar din aceasta cauza, dat fiind numarul mare al cauzelor pe rol, se afla in imposibilitate de a asigura solutionarea acestora in termenul rezonabil impus de art. 21 alin. (3) din Constitutie".
    Noua solutie legislativa nu instituie nici o discriminare si, ca atare, nu contravine principiului egalitatii de tratament intre subiectele de drept. Consacrarea posibilitatii de a exercita o cale de atac impotriva solutiei de trimitere a dosarului, pe cale administrativa sau prin incheiere de declinare de competenta, la instanta devenita competenta potrivit noii reglementari, ar fi fost nu doar neproductiva, ducand la tergiversarea solutionarii cauzei, ci, totodata, inutila fata de caracterul imperativ al normelor in materie de competenta.
    Asa fiind, nu se poate retine incalcarea nici unuia dintre textele constitutionale de referinta invocate, mai ales ca pretinsa atingere adusa majoritatii acestora ar putea fi retinuta numai mediat, ca o consecinta a incalcarii principiilor constitutionale mentionate anterior.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    I. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 1 si 2, art. 3 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, ale art. II alin. (2) si (3) teza a doua din Legea nr. 195/2004 si ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 1.201/C/2004 al Tribunalului Galati - Sectia civila si in dosarele nr. 83/CM/2005, nr. 112/CM/2005 si nr. 241/CM/2005 ale Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
    II. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. 3 si 4, art. 3 alin. 3 si 4, art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila si art. II alin. (1) si (3) teza intai din Legea nr. 195/2004, exceptie ridicata de acelasi autor in aceleasi dosare.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Madalina Stefania Diaconu