DECIZIE Nr.
332 din 23 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006
privind instituirea indemnizatiei pentru pensionarii sistemului public de
pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite si recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publica
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 364 din 3 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre
Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr.
8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului
public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, excepţie
ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a
civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări
sociale în Dosarul nr. 15.103/3/2008 (nr. vechi 436/2009).
Dezbaterile au avut loc în şedinţa
publică din 16 martie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de la
acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat
pronunţarea la data de 23 martie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 15.103/3/2008 (nr. vechi 436/2009), Curtea
de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze
privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea
indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai
uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică, excepţie ridicată din oficiu
de instanţa de judecată.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate Curtea de Apel
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale susţine, în
esenţă, că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006
sunt contrare prevederilor art.16 alin. (1) din Constituţie. Astfel,
consideră că instituirea dreptului la o indemnizaţie lunară
doar în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri
ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de
utilitate publică, iar nu şi în beneficiul pensionarilor altor
sisteme de pensii este discriminatorie, diferenţa de tratament juridic
nefiind justificată obiectiv şi rezonabil. Ca urmare, solicită
instanţei de contencios constituţional să constate că
sintagma „sistemului public de pensii" din textul de lege criticat
este neconstituţională.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului,
precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă,
întrucât autorul excepţiei solicită, în realitate, o completare a
textului de lege criticat, în sensul ca de indemnizaţia
prevăzută de textul de lege criticat să beneficieze, în
afară de pensionarii din sistemul public de pensii, şi alte categorii
de creatori, pensionari ai altor sisteme de pensii.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional, acesta aplicându-se în
mod egal destinatarilor normei juridice. De asemenea, consideră că
autorul excepţiei doreşte o modificare a soluţiei legislative
criticate, prin extinderea aplicării sale şi la alte categorii de
persoane.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului
Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum
şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate
cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind
instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii,
membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca
persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, aşa cum a fost
modificată prin Legea nr. 4/2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007.
Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Prezenta
lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în
beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai
uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de
utilitate publică."
Autorul excepţiei consideră că acest
text de lege este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie,
care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea observă că, prin iniţierea Legii nr. 8/2006, legiuitorul
a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai
uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane
juridice de utilitate publică, având în vedere atât importanţa
socială a activităţii de creaţie, cât şi necesitatea
creării unor condiţii de viaţă mai bune pentru creatorii de
valori spirituale aflaţi, în majoritatea lor, într-o situaţie
materială precară.
Deşi iniţial proiectul de act normativ se
referea la toţi membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari,
cu excepţia celor care primeau şi indemnizaţie de merit potrivit
Legii nr. 118/2002, ulterior, în procesul de legiferare, aria de aplicare a
Legii nr. 8/2006 a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit
dreptul la pensie în sistemul public de pensii.
Aşa fiind, alături de condiţiile
prevăzute iniţial pentru ca o persoană să se bucure de
beneficiul instituit de Legea nr. 8/2006, condiţii ce apăreau ca
justificate în raport cu obiectivele actului normativ şi care se refereau
la calitatea de pensionar şi calitatea de membru al uniunilor de creatori
prevăzute de lege, este introdusă o nouă condiţie, privind
dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii.
Această condiţie, care creează o
diferenţiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de
creatori în funcţie de sistemul de pensii la care aparţin, ar fi
justificată în măsura în care s-ar putea stabili existenţa unei
legături strânse între acordarea indemnizaţiei lunare prevăzute
de Legea nr. 8/2006 şi calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea
observă, însă, că, potrivit art. 8 din Legea nr. 8/2006,
beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din
bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar nu
din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie
asiguraţii acestui sistem. De asemenea, din conţinutul Legii nr.
8/2006 nu pot fi desprinse alte raţiuni evidente care să justifice
diferenţa de tratament instituită între persoanele pensionate în
sistemul public de pensii şi persoanele pensionate în alte sisteme de
asigurări sociale.
Cu toate acestea, având în vedere ansamblul Legii nr.
8/2006, care, aşa cum se arată încă din titlu, circumscrie
acordarea indemnizaţiei doar pentru pensionarii sistemului public de
pensii, Curtea apreciază că, în realitate, problema pusă în
discuţie vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă
de legiferare pe care doar intervenţia legiuitorului o poate complini.
Astfel, aşa cum reiese şi din motivarea Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale, textul de lege criticat
nu este neconstituţional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu
prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă şi la alte
categorii sociale. In acest context, trebuie amintit că instanţa de
contencios constituţional nu poate, potrivit competenţei sale
stabilite prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, să completeze
textele de lege deduse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1)lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr.
8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului
public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, excepţie
ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a
civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale în Dosarul nr. 15.103/3/2008 (nr. vechi 436/2009).
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 23 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea