DECIZIE Nr.
332 din 17 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, excepţie ridicată din oficiu în Dosarul nr. 1.184/102/2008 al
Tribunalului Mureş - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele
nr. 1.979D/2008 şi nr. 2.263D/2008, care au ca obiect aceeaşi excepţie de
neconstituţionalitate, ridicată din oficiu în Dosarul nr. 1.190/102/2008 şi de Constantin Cojocariu în Dosarul nr.
1.191/102/2008 ale aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au obiect identic, pune
în discuţie, din oficiu, conexarea lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.979D/2008 şi nr. 2.263D/2008 la Dosarul nr. 1.978D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, considerând că stabilirea unuia dintre locurile de muncă în
condiţii speciale reprezintă opţiunea legiuitorului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 9 februarie 2008, pronunţate în
dosarele nr. 1.184/102/2008, nr. 1.190/102/2008 şi nr. 1191/102/2008, Tribunalul
Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000, excepţie ridicată din oficiu în dosarele nr. 1.184/102/2008 şi nr.
1.190/102/2008, în cauze ce au ca obiect judecarea contestaţiilor la deciziile
de pensionare. In Dosarul nr. 1.191/102/2008, excepţia a fost ridicată de
Constantin Cojocariu. In motivarea contestaţiilor se arată că în mod greşit au
fost anulate pensiile pentru limită de vârstă pe motiv că unitatea angajatoare
nu a făcut parte din categoria unităţilor miniere definite la art. 20 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 19/2000. Contestatorii susţin că la data pensionării erau
angajaţi la Societatea Comercială „Hidroconstrucţia" - S.A. Bucureşti în
calitate de mineri.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din
Constituţie. Se arată că reglementarea legală considerată a fi
neconstituţională face referire numai la persoanele din cadrul unei unităţi
miniere. Aşa fiind, persoanele care îndeplinesc criteriile impuse de textul
legal, dar care nu au fost angajatele unei unităţi miniere sunt supuse unui
tratament juridic discriminatoriu, deoarece nu beneficiază de condiţiile de
pensionare avantajoase prevăzute de text.
Tribunalul Mureş - Secţia civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 1.191/102/2008, consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul de
lege se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei.
Totodată, se apreciază că textul de lege criticat nu poate fi completat de
Curtea Constituţională.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, astfel cum
au fost modificate prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.
Textul de lege considerat a fi neconstituţional are
următorul conţinut:
- Art.20: „(1) In sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:
a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi
desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în
luna respectivă; [...]".
Se susţine că au fost încălcate dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000 fac parte din „Capitolul III: Contribuţia de asigurări sociale"
şi au în vedere reglementarea, în exclusivitate, a criteriilor de încadrare în locuri de muncă în condiţii speciale,
corespunzător prezentei legi. Potrivit art. 18 alin. (2) al aceluiaşi capitol
din lege, cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt diferenţiate în
funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
Art. 19 alin. (1) din lege prevede că, „In sensul
prezentei legi, locurile de muncă în condiţii deosebite reprezintă acele locuri
care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial capacitatea
de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc."
Din economia acestor texte de lege rezultă că
legiuitorul a dorit să reglementeze distinct cotele de contribuţii de asigurări
sociale în funcţie de condiţiile de muncă, precum şi criteriile care definesc
fiecare categorie de locuri de muncă în parte. Intrucât este de competenţa
exclusivă a legiuitorului să aleagă soluţia pe care o consideră corespunzătoare
în vederea stabilirii locurilor de muncă în condiţii speciale, deosebite sau
normale, în funcţie de
condiţiile de muncă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este
inadmisibilă.
De altfel, referitor la susţinerile autorului excepţiei
şi ale instanţei de judecată, Curtea reţine următoarele:
Potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, „Alte locuri de muncă în condiţii speciale decât cele prevăzute la
alin. (1) pot fi stabilite numai prin lege". Or,
anexa nr. 2 la Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 509
din 13 iunie 2006, menţionează, la nr. crt. 40, Societatea Comercială
„Hidroconstrucţia" - S.A. Bucureşti, societate la care era angajat
contestatorul la data emiterii deciziei de pensionare.
In consecinţă, locurile de muncă în condiţii speciale
sunt atât cele menţionate la alin. (1) lit. a) al art. 20 din Legea nr.
19/2000, cât şi cele prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol. Rezultă că
aspectele criticate vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar
nu de constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, excepţie ridicată din oficiu în dosarele nr. 1.184/102/2008 şi nr.
1.190/102/2008, precum şi de Constantin Cojocariu în Dosarul nr.
1.191/102/2008, ale Tribunalului Mureş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta