DECIZIE Nr. 329 din 16 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1
alin. 3 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 988 din 27 octombrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 18^1 alin. 3 din Codul penal, exceptie ridicata de Constantin Butoiu in
Dosarul nr. 872/2004 al Judecatoriei Campulung.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, deoarece actele de netrimitere in judecata emise de procuror
in conditiile prevazute de Codul de procedura penala, inclusiv ordonanta de
scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni cu caracter
administrativ, prevazuta de art. 18^1 alin. 3 din Codul penal, pot fi atacate,
potrivit art. 278^1 din Codul de procedura penala, la instanta de judecata,
dupa epuizarea cailor prevazute la art. 278 din acelasi cod.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 2 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 872/2004,
Judecatoria Campulung a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 3 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicata de Constantin Butoiu in dosarul cu numarul de mai
sus, avand ca obiect solutionarea unei plangeri formulate de acesta impotriva
ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni
cu caracter administrativ, emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria
Campulung.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
procurorul nu este magistrat, in sensul Conventiei pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, si, pe cale de consecinta, nu se poate
substitui instantei de judecata in aprecierea gradului de pericol social al
unei infractiuni. Pronuntarea unei solutii de scoatere de sub urmarire penala
este si trebuie sa fie doar atributul judecatorului, care, potrivit art. 126
alin. (1) din Constitutie, republicata, este singurul abilitat sa infaptuiasca
acte de justitie. De altfel, textul atacat face trimitere la sanctiunile cu
caracter administrativ care, in conformitate cu art. 91 din Codul penal, pot fi
aplicate doar de instanta de judecata.
Judecatoria Campulung opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece prevederile legale atacate nu contravin principiului
inscris in art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, cu atat mai mult cu cat
solutiile procurorului nu se bucura de puterea lucrului judecat si, potrivit
art. 275 - 278^1 din Codul de procedura penala, pot fi contestate in fata
instantei de judecata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, incheierea de sesizare a fost
comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului. De
asemenea, potrivit art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare,
s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece, potrivit Codului de procedura penala, procurorul poate
dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art. 10 lit.
a) - e). In conditiile in care lipsa pericolului social concret al unei
infractiuni, apreciata potrivit criteriilor stabilite de art. 18^1 din Codul
penal, constituie o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale
de catre procuror sau impiedica exercitarea acesteia in continuare de catre
acelasi organ, solutia impusa de textul criticat este fireasca.
Dispozitiile art. 18^1 alin. 3 din Codul penal nu incalca prevederile art.
126 alin. (1) din Constitutie, republicata, intrucat solutia de netrimitere in
judecata pronuntata de reprezentantul Ministerului Public nu se bucura de
autoritatea lucrului judecat ca si hotararile judecatoresti. Scoaterea de sub
urmarire penala dispusa de procuror poate fi contestata, in conditiile art.
278^1 din Codul de procedura penala, la instanta careia i-ar reveni, potrivit
legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. In acest mod, accesul
liber la justitie, precum si pronuntarea unui act jurisdictional care se bucura
de autoritate de lucru judecat sunt pe deplin asigurate.
Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la calitatea de magistrat a procurorului, considera ca procurorii,
in calitate de alti magistrati imputerniciti prin lege cu exercitarea
atributiilor judiciare (art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale), indeplinesc o importanta
functie judiciara in procesul penal, intrucat intreaga faza a urmaririi penale
se desfasoara prin activitatea sau sub supravegherea lor, fara a infaptui insa
un act de justitie.
Aplicarea de catre procuror a uneia dintre sanctiunile cu caracter
administrativ se face potrivit vointei legiuitorului exprimate chiar in dispozitiile
art. 18^1 alin. 3 din Codul penal. Pe cale de consecinta, procurorul actioneaza
in cadrul strict stabilit de lege, fiind respectat astfel principiul
legalitatii, prevazut de art. 132 alin. (1) din Constitutie, republicata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
18^1 alin. 3 din Codul penal, care au urmatorul continut:
- Art. 18^1 alin. 3: "In cazul faptelor prevazute in prezentul
articol, procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter
administrativ prevazute in art. 91."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile
legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 126 alin.
(1), potrivit carora "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie
si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile art. 18^1 din Codul penal se refera la fapte antisociale care,
prin continutul lor concret si prin atingerea minima adusa valorilor sociale
ocrotite de legea penala, nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni.
Legea a atribuit procurorului competenta de a stabili in concret, in faza
de urmarire penala, gradul de pericol social al faptei cercetate, tinand seama
de rolul acestuia de aparator al ordinii de drept si de reprezentant al
intereselor generale ale societatii, definit prin art. 131 alin. (1) din
Constitutie, republicata. In exercitarea acestui rol procurorul poate sa
dispuna, in conditiile prevazute de art. 249 alin. 3 coroborat cu art. 11 pct.
1 lit. b) si art. 10 lit. b^1) din Codul de procedura penala, scoaterea de sub
urmarire penala a persoanei cercetate pentru comiterea unei fapte penale care
intra sub incidenta prevederilor art. 18^1 din Codul penal si aplicarea fata de
faptuitor a unei sanctiuni cu caracter administrativ.
Solutiile pronuntate de procuror in cursul urmaririi penale (incetarea
urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala si clasarea), fie ca sunt
rezolutii sau ordonante, nu constituie insa acte de jurisdictie, ci acte supuse
cenzurii instantei de judecata, la plangerea persoanei interesate, potrivit
art. 278^1 din Codul de procedura penala.
In consecinta, nu poate fi primita sustinerea autorului exceptiei in sensul
ca, in aplicarea textului de lege atacat, procurorul se substituie instantelor
judecatoresti, incalcandu-se in felul acesta prevederile art. 126 alin. (1) din
Constitutie, republicata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18^1 alin.
3 din Codul penal, exceptie ridicata de Constantin Butoiu in Dosarul nr.
872/2004 al Judecatoriei Campulung.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Afrodita Laura Tutunaru