Decizia Nr.329 din 20.05.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria-Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carina Golban Plettl în Dosarul nr. 8.501/225/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 555D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Cristian Andrei Drumea a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea în lipsă.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autoarea acesteia solicită completarea textului de lege criticat, astfel încât să cuprindă şi soluţia prin care instanţa de control judiciar, admiţând apelul, să desfiinţeze sentinţa primei instanţe şi să dispună reluarea procedurii de cameră preliminară de către judecătorul de la instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Totodată, în ceea ce priveşte pretinsa lipsă de procedură în cauza în care a fost ridicată excepţia, din actele dosarului reiese că autoarea acesteia, care a fost audiată ca inculpată în cursul urmăririi penale, a rămas, de fapt, într-o totală pasivitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:5. Prin Încheierea din 4 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.501/225/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Carina Golban Plettl cu ocazia soluţionării apelurilor formulate într-o cauză penală.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât - în cazul în care judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părţi care a fost nelegal citată atât în faţa primei instanţe, cât şi în faza de cameră preliminară - instanţa de control judiciar, admiţând apelul, poate dispune casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare numai la prima instanţă, iar nu şi la judecătorul de cameră preliminară. Consideră că, în speţă, procedura de citare a inculpatei a fost viciată în camera preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă. Arată, astfel, că, în cadrul procedurii de cameră preliminară şi mai apoi în faţa primei instanţe, deşi s-a folosit adresa indicată de inculpată în dosarul de urmărire penală, la dosarul de instanţă nu a fost restituită dovada îndeplinirii procedurii de citare, iar inculpata nu a luat cunoştinţă despre demararea procesului penal împotriva sa, neprimind nici rechizitoriul şi nici vreo citaţie pentru termenele fixate în cauză. Cu toate că procedura de citare a fost viciată, s-a procedat la începerea judecăţii şi la efectuarea de acte de cercetare judecătorească, fiind audiaţi martorii, fără ca inculpata să fie legal citată, astfel că aceasta nu a avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare. Consideră că rezultatul procedurii de cameră preliminară poate fi decisiv pentru stabilirea vinovăţiei unui inculpat, având o influenţă directă şi asupra soluţionării apelului. Susţine că legea cere încunoştinţarea efectivă, iar nu formală a părţilor cu privire la termenele fixate de instanţa de judecată, fiind necesar să i se asigure persoanei citate posibilitatea reală de a lua cunoştinţă de citaţie, cu toate datele pe care aceasta trebuie să le conţină.7. Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că este întemeiată excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală nu permit - după desfiinţarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare pentru motivul că judecata a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate - trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară atunci când procedura de citare a fost viciată inclusiv în această fază procesuală.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autoarei excepţiei, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta vizează, în realitate, prevederile art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra acestor dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: „Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...] 2. admite apelul şi: [...] b) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate [...], invocată de acea parte. [...]". 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum şi a prevederilor art. 6 paragrafele 1 şi 3 privind garanţiile dreptului la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 421 pct. 2 din Codul de procedură penală stabilesc soluţiile de admitere a apelului pe care le poate pronunţa instanţa de control judiciar şi cazurile în care acestea intervin, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală - care reglementează soluţia de admitere a apelului constând în desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi dispunerea rejudecării de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, soluţie aplicabilă numai în ipoteza în care judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate, invocată de acea parte - a fost ridicată în cursul judecării căii ordinare de atac a apelului, anterior pronunţării, în speţă, a unei soluţii de către instanţa de control judiciar. 14. Curtea reţine însă că prin Decizia penală nr. 5 din 10 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.501/225/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, apel motivat, printre altele, inclusiv în sensul că, în mod greşit, inculpata a fost citată, atât în procedura de cameră preliminară, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, la o altă adresă decât cea la care domicilia. Astfel, prin decizia penală mai sus menţionată, instanţa de apel a apreciat că procedura de citare cu inculpata a fost legal îndeplinită atât în cursul procedurii de cameră preliminară, cât şi cu prilejul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, sens în care a reţinut următoarele: „Observând dosarul de urmărire penală, se constată că, într-adevăr, cu ocazia audierii inculpatei în data de 23 februarie 2015, aceasta a indicat ca domiciliu adresa din Germania, localitatea Gummersbach 51647, Strada Meiseneck nr. 4, dar a precizat ca adresă la care să-i fie comunicate actele de procedură - Timişoara, Strada Glad nr. 25, judeţul Timiş. Prin procesul-verbal încheiat la aceeaşi dată şi semnat personal de inculpată, i s-au adus la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 10 şi art. 83 din Codul de procedură penală şi obligaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Codul de procedură penală, printre care şi obligaţia de a comunica în scris orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia că în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii citaţiile şi orice alte acte de comunicare la prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă. Potrivit dispoziţiilor art. 259 alin. (3) din Codul de procedură penală, suspectul sau inculpatul care a indicat, printr-o declaraţie dată în cursul procesului penal, un alt loc pentru a fi citat este citat la locul indicat. Prin urmare, atât timp cât inculpata a indicat ca loc de citare şi comunicare a actelor de procedură - Timişoara, Strada Glad nr. 25, judeţul Timiş - în mod corect s-a dispus citarea pe toată durata procesului penal la această adresă. Instanţa de apel remarcă faptul că instanţa de fond a dat dovadă de o deosebită diligenţă pentru a asigura prezenţa sa la proces, făcând verificări şi la Direcţia de evidenţă a persoanelor Timiş pentru a verifica dacă inculpaţii figurează cu menţiuni privind schimbarea domiciliului, fiind citată ulterior atât la adresa indicată pentru comunicarea actelor de procedură, cât şi la adresa ultimului domiciliu din România, Strada Russu Şirianu nr. 31, sc. B, ap. 7, judeţul Timiş, şi prin afişare la sediul instanţei. Aceasta a fost citată chiar şi la adresa unde susţine că a domiciliat în toată această perioadă, în Germania, localitatea Gummersbach 51647, Strada Meiseneck nr. 4, dar scrisoarea recomandată prin care i-a fost trimisă respectiva citaţie a fost returnată cu menţiunea adresă insuficientă. Oricum, inculpata, dacă într-adevăr ar fi fost de bună-credinţă şi ar fi dorit să participe la proces ca să-şi dovedească nevinovăţia, ar fi putut-o face, întrucât avea cunoştinţă despre existenţa procesului penal pornit împotriva sa. Orice persoană poate accesa portalul instanţelor de judecată de pe site-ul Ministerului Justiţiei şi să-şi identifice imediat cauza şi termenele de judecată acordate. De altfel, instanţa de apel, dat fiind faptul că aceasta a declarat apel în termenul de 10 zile prevăzut de lege, deşi sentinţa i-a fost comunicată la aceleaşi adrese la care a fost citată în tot cursul procesului şi de unde citaţiile au fost restituite cu aceleaşi menţiuni ca cele cuprinse în actul de comunicare a sentinţei penale, are convingerea că aceasta a avut cunoştinţă de desfăşurarea respectivului proces penal, alegând să nu se prezinte la instanţa de fond."15. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]". Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, şi Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 15). 16. Având în vedere că, în speţă, inculpata, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, nu a fost nelegal citată la judecarea cauzei, procedura de citare cu inculpata fiind legal îndeplinită atât în cursul procedurii de cameră preliminară, cât şi cu prilejul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond - aşa cum a reţinut instanţa de control judiciar în decizia penală mai sus menţionată -, Curtea constată că dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, sub aspectul pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, din perspectiva efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate.17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) fraza întâi teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carina Golban Plettl în Dosarul nr. 8.501/225/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 20 mai 2021.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Oana-Cristina Puică