Decizia Nr.328 din 10.05.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Ana Stan şi George Stan, în Dosarul nr. 8.288/280/2017 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1D/2018.2. La apelul nominal se prezintă, în calitate de reprezentant al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Irina Sorescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită cu cealaltă parte.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 230D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate privind art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Dan Aurelian Taloş, Rodica Gabriela Taloş şi Gheorghe Taloş în Dosarul nr. 18.668/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 230D/2018 la Dosarul nr. 1D/2018. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 230D/2018 la Dosarul nr. 1D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatei autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Astfel, se arată că, deşi împrejurările care ar determina persoanele care au contractat credite în valoare mai mare de 250.000 euro să se prevaleze de dispoziţiile Legii nr. 77/2016 pot să fie aceleaşi cu cele în care se află persoanele cărora această lege le este aplicabilă, dispoziţiile legale criticate nu permit şi categoriei consumatorilor care au contractat credite în valoare mai mare de 250.000 euro să se prevaleze de prevederile Legii nr. 77/2016. În acest fel, potrivit doamnei avocat, se încalcă prevederile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie. Aceste din urmă prevederi sunt încălcate, întrucât Legea nr. 77/2016, împreună cu Preambulul său, cuprind suficiente condiţii pentru a-şi îndeplini atât rolul social urmărit, cât şi protecţia creditorilor. Sunt indicate în acest sens o parte dintre condiţiile pe care prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 le impun pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată, precum şi condiţia, indusă din Preambulul acesteia, intervenirii impreviziunii în ceea ce priveşte contractul de credit. Respectarea acestor condiţii este suficientă pentru protecţia drepturilor creditorilor, iar adăugarea condiţiei ca suma împrumutată să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro nu protejează o valoare suplimentară.7. Se mai arată că admiterea excepţiei de neconstituţionalitate este în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii, în special cea referitoare la eliminarea pragului pentru promovarea recursului.8. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Se arată că paralela realizată cu Decizia Curţii nr. 369 din 30 mai 2017 nu se justifică. Astfel, întrucât, în soluţionarea recursului, se verifică legalitatea hotărârii judecătoreşti, nu ar fi corect ca această verificare să se realizeze în funcţie de un criteriu precum pragul valoric. În plus, scopurile în vederea cărora s-au instituit pragul valoric pentru formularea recursului şi, respectiv, cel pentru aplicabilitatea Legii nr. 77/2016 sunt diferite. Dacă pragul valoric pentru formularea recursului a fost instituit în vederea degrevării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de soluţionarea acelor cauze considerate a fi mai uşoare, pragul valoric instituit de prevederile legale criticate a fost instituit pentru protejarea unei categorii de consumatori vulnerabile.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 8.288/280/2017, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Ana Stan şi George Stan într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.10. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 18.668/211/2017, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Dan Aurelian Taloş, Rodica Gabriela Taloş şi Gheorghe Taloş într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, în corelaţie cu prevederile art. 4 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de [...] avere", întrucât instituie un criteriu financiar, discriminatoriu. Astfel, Legea nr. 77/2016 este aplicabilă doar consumatorilor cu un venit mediu sau mic, care nu ar fi putut contracta un credit cu o valoare mai mare de 250.000 euro. În eventualitatea apariţiei unui dezechilibru contractual care determină dificultăţi la plata creditului, debitorii care au fost la momentul încheierii convenţiei de credit eligibili de a contracta un credit cu o valoare mai mare de 250.000 euro, vor trebui să aştepte o executare silită atât asupra bunului adus în garanţie şi, eventual, asupra altor bunuri, în vederea recuperării diferenţelor rezultate dintre preţul cu care a fost vândut la licitaţie respectivul imobil şi valoarea debitului. Justificarea regimului juridic diferenţiat nu este rezonabilă, câtă vreme împrejurările care determină nevoia de a opta pentru darea în plată sunt la fel de prejudiciabile pentru ambele categorii de consumatori. Cu alte cuvinte, cele două categorii se află într-o situaţie identică. De asemenea, pragul instituit de prevederile legale criticate nu se justifică nici prin raportare la scopul urmărit de legiuitor, aşa cum a fost acesta exprimat în Expunerea de motive a Legii nr. 77/2016 şi reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016.12. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia principiului egalităţii în faţa legii şi, în particular, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, Curtea reţinând încălcarea principiului egalităţii în drepturi. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale Protocolului nr. 12 la aceasta.13. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.14. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.15. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatei prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: [...] b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;".19. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că sunt relevante soluţia şi considerentele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 13 aprilie 2018. Astfel, în paragraful 14 al deciziei, Curtea a reţinut că acei consumatori care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, nu depăşeşte echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit, se pot prevala de remediile judiciare instituite de legea specială, respectiv Legea nr. 77/2016. În schimb, acele persoane care au împrumutat sume al căror cuantum, la momentul acordării, depăşeşte echivalentul în lei al 250.000 euro, se pot prevala de remediile judiciare instituite de dreptul comun, respectiv prevederile art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil.21. În justificarea acestei soluţii, Curtea a arătat că protecţia specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituţie, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depăşeşte 250.000 euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziţie de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care se confruntă şi acea categorie de consumatori în mod special protejată de către legiuitorul ordinar.22. Pentru considerentele expuse mai sus şi în considerarea faptului că nu pot fi reţinute motive pentru îndepărtarea de la jurisprudenţa anterior menţionată, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana Stan şi George Stan în Dosarul nr. 8.288/280/2017 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, precum şi de Dan Aurelian Taloş, Rodica Gabriela Taloş şi Gheorghe Taloş în Dosarul nr. 18.668/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Cosmin-Marian Văduva