DECIZIE Nr. 327 din 27 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin.
1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 21 din 16 ianuarie 2002

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Transcar" - S.R.L. din Sibiu in Dosarul nr.
2.125/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
La apelul nominal se prezinta partea Asociatia Romana pentru Transporturi
Rutiere Internationale, reprezentata prin avocat Marin Popa. Lipseste autorul
exceptiei, Societatea Comerciala "Transcar" - S.R.L. din Sibiu, fata
de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, avocatul partii Asociatia Romana pentru
Transporturi Rutiere Internationale solicita respingerea exceptiei ca
neintemeiata, intrucat, in primul rand, potrivit art. 125 alin. (3) din
Constitutie, competenta si procedura de judecata sunt atributul exclusiv al
legiuitorului, accesul la justitie fiind asigurat in formele prevazute de lege.
In al doilea rand, se apreciaza ca in speta este vorba de o chestiune de
aplicare a legii, ce nu intra in competenta Curtii Constitutionale, iar in al
treilea rand, aceasta problema de aplicare a legii este rezolvata de
prevederile art. 725 alin. 4 din Codul de procedura civila si ale art. II alin.
(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290/2000, care stabilesc
principiul conform caruia hotararile judecatoresti, in ceea ce priveste
conditiile de fond si de forma, precum si efectele lor sunt supuse legii in
vigoare la data pronuntarii. In final se apreciaza ca exceptia a fost ridicata
doar in scopul tergiversarii solutionarii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza exceptia ridicata ca
nefondata, intrucat interpretarea si aplicarea legilor intra in competenta
instantelor de drept comun, iar nu in cea a Curtii Constitutionale. Totodata,
potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 290/2000,
hotararile pronuntate sub imperiul legii anterioare vor fi supuse acelor
dispozitii. In ceea ce priveste accesul la justitie, considera ca nu este
ingradit, intrucat competenta si procedura de judecata se stabilesc prin lege,
conform art. 125 alin. (3) din Constitutie. In concluzie, se solicita
respingerea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 2.125/2001,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 din Codul de
procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Transcar" - S.R.L. din Sibiu intr-o cauza civila avand ca obiect
recursul introdus de autorul exceptiei impotriva hotararii prin care s-a
respins cererea de anulare a hotararii adunarii generale a Asociatiei Romane
pentru Transporturi Rutiere Internationale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia invoca
incalcarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie privind accesul liber la
justitie. Se sustine ca la data pronuntarii hotararii primei instante era in
vigoare art. 261 din Codul de procedura civila, in forma modificata prin
Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, care prevedea ca hotararea trebuie sa
cuprinda numai dispozitivul, iar nu si considerentele, fapt respectat de
instanta de judecata in momentul comunicarii hotararii - 19 ianuarie 2001.
Conform sustinerilor autorului exceptiei, pe data de 29 decembrie 2000 a intrat
in vigoare Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290/2000, care a abrogat
Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, iar prin art. II alin. (3) a conferit
"puteri ultraactive" acestei din urma ordonante numai in ceea ce
priveste redactarea si comunicarea hotararii de catre instanta de judecata,
lucru care a fost indeplinit intocmai de instanta de fond. Autorul exceptiei
considera ca la data comunicarii hotararii (19 ianuarie 2001) a fost in
imposibilitate de a motiva recursul, intrucat hotararea nu continea
considerentele, iar la data cand acestea i-au fost comunicate (12 februarie
2001) nu avea obligatia sa motiveze recursul in termen de 15 zile, intrucat
Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 era abrogata. In consecinta, se considera ca
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290/2000 a fost creat un conflict al
legilor in timp, ceea ce a facut ca dispozitiile art. 306, 303 si 301 din Codul
de procedura civila sa devina neconstitutionale, nemaifiind in consonanta cu
dispozitiile art. 21 din Constitutie privind liberul acces la justitie.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, exprimandu-si opinia,
apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este nefondata,
intrucat stabilirea unui termen pentru motivarea recursului nu are semnificatia
ingradirii accesului liber la justitie, ci prin aceasta se da continut
principiului formalismului, "ceea ce inseamna ca in cadrul procesului
actele de procedura pe care le fac participantii la proces trebuie indeplinite
in anumite termene procedurale".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este nefondata, insusindu-si motivarea cuprinsa in opinia
instantei. Se mai adauga precizarea ca dispozitiile art. 725 alin. 3 din Codul
de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 138/2000, au preluat principiul ca hotararile pronuntate sub
imperiul unei legi raman supuse dispozitiilor acesteia in ceea ce priveste
caile de atac si termenele.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere exprimat de Guvern,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi instanta
de judecata, in incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, a retinut ca
sunt criticate dispozitiile art. 306 din Codul de procedura civila, in
realitate, din analiza continutului notelor scrise ale autorului exceptiei rezulta
ca este avut in vedere doar alin. 1 al acestui articol, care reglementeaza
nulitatea recursului, ca sanctiune a nemotivarii acestuia in termenul legal. In
consecinta, Curtea urmeaza a se pronunta numai asupra dispozitiilor art. 306
alin. 1 din Codul de procedura civila, dispozitii care au urmatorul cuprins:
"Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia
cazurilor prevazute in alin. 2." In motivarea exceptiei autorul acesteia a
invocat incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 21, prevederi conform
carora "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept".
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile legale incidente in materia comunicarii hotararilor judecatoresti,
precum si a exercitarii cailor de atac impotriva acestora au suferit in timp
unele modificari. Astfel, conform modificarii Codului de procedura civila prin
Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, hotararea ce se comunica partilor nu
continea considerentele, iar partea nemultumita putea exercita calea de atac a
recursului in termen de 15 zile (art. 301). Dupa exercitarea recursului partii
ii erau comunicate considerentele, pentru a avea la dispozitie un alt termen,
distinct, de 15 zile, pentru motivarea caii de atac (art. 303 alin. 1). Prin
dispozitiile art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 290/2000,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie
2000, a fost abrogata Ordonanta Guvernului nr. 13/1998, redevenind aplicabile
prevederile Codului de procedura civila, in forma anterioara modificarii, iar
in alin. (3) al acestui articol s-a stabilit ca "Hotararile judecatoresti
pronuntate anterior datei intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta,
in ceea ce priveste redactarea si comunicarea acestora, raman supuse dispozitiilor
legale aplicabile la data pronuntarii lor". Rezulta ca legiuitorul a
consacrat expres principiul potrivit caruia hotararile judecatoresti sunt
supuse legii in vigoare la data pronuntarii lor, in ceea ce priveste conditiile
de fond si de forma. Pe cale de consecinta logica, caile de atac, termenele de
exercitare si consecintele nerespectarii acestora sunt supuse aceleiasi legi,
intrucat depind in mod necesar de modul de redactare si comunicare a
hotararilor ce constituie obiectul cailor de atac. De altfel, existenta acestui
principiu a fost consacrata si in jurisprudenta Curtii Constitutionale,
concretizata prin Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, ramasa definitiva prin
Decizia nr. 94 din 21 octombrie 1994, ambele publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 326 din 25 noiembrie 1994.
Rezulta de aici ca este inexacta sustinerea autorului exceptiei, conform
careia conflictul de legi ar fi dus la imposibilitatea obiectiva de motivare a
recursului si astfel sanctiunea prevazuta de art. 306 alin. 1 din Codul de
procedura civila ar duce la ingradirea accesului la justitie. Oricum,
conflictul de legi intra in competenta instantei de fond, urmand a fi rezolvat
potrivit principiului mai sus mentionat. Acest principiu este acum consacrat
legislativ, cu titlu general, si prin dispozitiile art. 725 alin. 4 din Codul
de procedura civila, asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 138/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 479 din 2 octombrie 2000.
Asa fiind, sanctiunea nulitatii recursului, prevazuta de art. 306 alin. 1
din Codul de procedura civila, nu ingradeste in nici un fel accesul la justitie
prevazut la art. 21 din Constitutie, ci reprezinta o concretizare a
prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora
"Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege". In
consecinta, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, urmand sa fie
respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Transcar" - S.R.L. din Sibiu in Dosarul nr. 2.125/2001 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu