DECIZIE Nr. 325 din 14 septembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin.
(3), (4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autoritatilor administratiei publice locale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 969 din 21 octombrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale,
exceptie ridicata de Asociatia "Uniunea Civica Maghiara - Magyar Polgari
Szovetseg", cu sediul in Odorheiu Secuiesc, in Dosarul nr. 2.911/2004 al
Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia civila.
La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei domnul avocat Doru
Costea, constatandu-se lipsa Biroului Electoral Central, fata de care procedura
de citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, avocatul autorului exceptiei de
neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia. In acest sens arata ca
prevederile de lege criticate, care stabilesc conditiile pentru depunerea
candidaturilor organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale
legal constituite in vederea participarii la alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, precum si caracterul definitiv si irevocabil al
hotararilor pronuntate de Biroul Electoral Central cu prilejul solutionarii
contestatiilor, in alte cazuri decat cele prevazute de art. 35 alin. (1) si (2)
din Legea nr. 67/2004, sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16 alin.
(1), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 37 alin. (1) din Constitutie,
republicata, si ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin
dispozitiilor constitutionale si conventionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.911/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7
alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata
de Asociatia "Uniunea Civica Maghiara - Magyar Polgari Szovetseg", cu
sediul in Odorheiu Secuiesc, intr-o cauza avand ca obiect anularea Hotararii
nr. 13 din 24 aprilie 2004 a Biroului Electoral Central prin care a fost
respinsa cererea de inregistrare a semnului electoral al acestei asociatii.
In motivarea exceptiei se sustine ca prevederile art. 7 alin. (3), (4) si
(5) din legea criticata sunt contrare art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16 alin.
(1) si art. 37 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum si art. 13 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar
art. 33 alin. (4) si art. 35 din aceeasi lege incalca prevederile
constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), precum si, de asemenea, ale art.
13 din conventie. In sensul acestor sustineri se arata:
I. Art. 7 alin. (3), (4) si (5) din Legea nr. 67/2004, care dispune cu
privire la conditiile depunerii candidaturilor de catre organizatiile
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legal constituite pentru
alegerea autoritatilor administratiei publice locale, incalca:
- principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat de art. 16
alin. (1), coroborat cu art. 4 din Constitutie, republicata, astfel: alin. (3)
creeaza discriminare pe criterii etnice, constand in aceea ca prevede
"obligativitatea semnarii listelor de catre membrii acestora si nu de
catre sustinatori sau simpatizanti", desi "sustinerea unui candidat
este dictata de o optiune cu caracter politic si nu etnic"; alin. (4),
prin conditia impusa cu privire la numarul membrilor organizatiilor
minoritatilor nationale si repartizarea lor pe judete, "deoarece, din
considerente istorice, in majoritatea lor minoritatile nationale sunt
localizate pe teritoriul catorva judete ale tarii", asa incat prevederea
legala nu poate fi indeplinita;
- principiul pluralismului politic, consacrat de art. 8 din Constitutie,
republicata, intrucat limiteaza accesul in sfera politicului al
reprezentantilor minoritatilor nationale si ingradeste exprimarea vointei
politice a tuturor cetatenilor.
In legatura cu prevederile art. 37 din Constitutie, republicata, invocate
de asemenea ca fiind incalcate, nu sunt formulate motive de
neconstitutionalitate, iar in ceea ce priveste dispozitiile art. 13 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se
mentioneaza jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cazul Vasilescu
impotriva Romaniei), in care s-a statuat ca "un obstacol de fapt poate
duce la incalcarea Conventiei in aceeasi masura ca un obstacol juridic".
II. Art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004 sunt contrare art.
21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, precum si art. 13 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
intrucat: legea criticata nu reglementeaza o cale de atac impotriva hotararilor
pronuntate de Biroul Electoral Central, in afara celor prevazute de art. 35
alin. (1) si (2); Biroul Electoral Central nu este o instanta de judecata in
sensul textelor constitutionale si conventionale mentionate, asa incat
hotararile sale nu pot avea caracter "definitiv si irevocabil",
astfel cum prevede alin. (3) al art. 35 din lege; art. 35 alin. (1) si (2) sunt
neconstitutionale "in masura in care interpretarea data accesului la
Inalta Curte de Casatie si Justitie este aceea ca el este permis numai in
conditiile in care cererea are ca obiect modul de organizare si componenta
birourilor electorale".
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila apreciaza ca textele de
lege criticate "pot face obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este nefondata.
In acest sens arata ca prevederile de lege criticate, care instituie conditii
diferite - pentru partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale care sunt reprezentate in Parlament, pe de o parte, si
organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat cele
reprezentate in Parlament, pe de alta parte, - referitoare la depunerea
candidaturilor pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, nu
sunt contrare art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat principiul
egalitatii consacrat de acesta presupune tratament juridic diferit pentru
situatii diferite. Considera ca nici art. 8 din Constitutie, republicata, nu
este incalcat, deoarece cetatenii romani, indiferent de originea etnica, pot
face parte din partide politice, potrivit optiunii lor si in conditiile legii
care reglementeaza constituirea si functionarea partidelor politice, iar faptul
ca prin aceasta lege se stabilesc doar caile de atac in cadrul jurisdictiilor
specifice activitatii electorale nu are semnificatia excluderii celor
interesati de la liberul acces la justitie. In sfarsit, considera ca art. 4
alin. (2) din Constitutie, republicata, invocat de asemenea ca fiind incalcat,
nu este incident in cauza.
Avocatul Poporului apreciaza ca textele de lege criticate sunt
constitutionale. In acest sens, in legatura cu criticile referitoare la art. 7
alin. (3), (4) si (5) din Legea nr. 67/2004, arata ca art. 37 din Constitutie,
republicata, lasa "la nivelul de reglementare al legii, in cazul de fata
al Legii nr. 67/2004", si alte conditii decat cele prevazute de
Constitutie, ce trebuie indeplinite de catre cetateni pentru a fi alesi in
organele autoritatilor publice locale. Se invoca jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie, de exemplu, hotararile nr. 37/1996, nr. 44/1996 si
nr. 3/1992. Cu referire la art. 33 alin. (4) si art. 35 din lege, criticate ca
fiind neconstitutionale sub aspectul caracterului "definitiv si
irevocabil" al hotararilor birourilor electorale pronuntate cu prilejul
solutionarii contestatiilor asupra modului de organizare si asupra componentei
acestor birouri, se arata ca, din coroborarea dispozitiilor vizate de exceptie
cu cele ale art. 117 alin. (2) din aceeasi lege, rezulta ca "numai
impotriva hotararilor definitive si irevocabile, pronuntate potrivit Legii nr.
67/2004, de instantele judecatoresti, nu si de catre birourile electorale, nu
exista cale de atac". Hotararile birourilor electorale sunt acte
administrative ce pot fi atacate in justitie, in conditiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990. In sfarsit, mentioneaza ca nici
dispozitiile din documentele internationale nu prevad obligativitatea unui
anumit numar al cailor de atac, cu anumite exceptii.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate
la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
7 alin. (3), (4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al caror
continut este urmatorul:
- Art. 7 alin. (3), (4) si (5): "(3) Pot depune candidaturi si alte
organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legal
constituite, care prezinta la Biroul Electoral Central o lista de membri.
Numarul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numarul total al cetatenilor
care la ultimul recensamant s-au declarat ca apartinand minoritatii respective.
(4) Daca numarul membrilor necesari pentru indeplinirea conditiilor
prevazute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor
trebuie sa cuprinda cel putin 25.000 de persoane domiciliate in cel putin 15
din judetele tarii si in municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 300 de
persoane pentru fiecare dintre aceste judete si pentru municipiul Bucuresti.
(5) Lista membrilor se intocmeste pe localitati si pe judete si trebuie sa
cuprinda: denumirea organizatiei, numele si prenumele membrilor, data nasterii,
adresa, denumirea, seria si numarul actului de identitate, semnaturile
acestora, precum si numele si prenumele persoanei care a intocmit-o. Persoana
care a intocmit lista este obligata ca, impreuna cu aceasta, sa depuna o
declaratie pe propria raspundere prin care sa ateste veridicitatea semnaturii
membrilor.";
- Art. 33 alin. (4): "In exercitarea atributiilor ce ii revin Biroul
Electoral Central emite hotarari care se aduc la cunostinta in sedinta publica
si prin orice mijloc de publicitate. Hotararile Biroului Electoral Central sunt
obligatorii pentru toate birourile electorale din tara, precum si pentru toate
organismele cu atributii in materie electorala, de la data aducerii la
cunostinta in sedinta publica.";
- Art. 35: "(1) Contestatiile asupra modului de organizare si asupra
componentei birourilor electorale se pot face in termen de 48 de ore de la
desemnarea presedintilor si a loctiitorilor acestora sau, dupa caz, de la
completarea birourilor electorale cu reprezentantii partidelor politice,
aliantelor politice sau aliantelor electorale.
(2) Contestatiile se solutioneaza de biroul electoral de circumscriptie
comunala, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului Bucuresti, daca
privesc biroul electoral al sectiei de votare, de biroul electoral de
circumscriptie judeteana sau a municipiului Bucuresti, daca privesc biroul
electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca sau municipala, respectiv de
sector al municipiului Bucuresti, de Biroul Electoral Central, daca privesc
biroul electoral de circumscriptie judeteana sau a municipiului Bucuresti, si
de Inalta Curte de Casatie si Justitie, daca privesc Biroul Electoral Central,
in termen de doua zile de la inregistrarea contestatiilor.
(3) Hotararea pronuntata este definitiva si irevocabila si se comunica, in
cazul presedintelui biroului electoral si loctiitorului acestuia, in termen de
24 de ore, presedintelui tribunalului care, in cazul admiterii contestatiei,
procedeaza la o noua desemnare."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii
de lege contravin, in ordinea invocarii lor, art. 4 alin. (2), art. 8, art. 16
alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie,
republicata, potrivit carora:
- Art. 4 alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.";
- Art. 8: "(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si
o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in
conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice
a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala,
ordinea de drept si principiile democratiei."
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 37 alin. (1): "Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de
vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca
nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40
alineatul (3).";
- Art. 21 alin. (1) si (2): "Orice persoana se poate adresa justitiei
pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
De asemenea, se invoca si incalcarea, prin raportare la art. 20 alin. (1)
din Constitutie, republicata, a art. 13 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevede: "Orice
persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au
fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale,
chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in
exercitarea atributiilor lor oficiale."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea
Constitutionala retine urmatoarele:
I. Prima critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 7
alin. (3), (4) si (5) din Legea nr. 67/2004, care stabilesc ca numarul
membrilor organizatiei apartinand minoritatii nationale legal constituite si
dispersia lor in teritoriu trebuie sa figureze pe lista de membri depusa la
Biroul Electoral Central, in vederea participarii la alegeri. In esenta,
potrivit opiniei autorului exceptiei, aceste conditii prevazute pentru
depunerea candidaturilor organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale legal constituite in vederea participarii la alegerea autoritatilor
administratiei publice locale au caracter discriminatoriu si aduc atingere
principiului pluralismului politic, ceea ce contravine art. 16 din Constitutie,
republicata, coroborat cu art. 8 din aceasta, precum si art. 13 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In legatura cu sustinerile formulate Curtea constata ca aspectele sub care
aceste prevederi sunt criticate nu reprezinta o problema de
constitutionalitate, ci o chestiune de oportunitate ce intra in competenta
exclusiva a legiuitorului. De altfel, din continutul art. 7 alin. (3), (4) si
(5) din lege rezulta ca acesta este chiar in sensul dispozitiilor
constitutionale ale art. 37, referitoare la "Dreptul de a fi ales",
dispozitii care precizeaza limitele dreptului si conditiile care trebuie
indeplinite de cei care doresc sa candideze. De asemenea, posibilitatea
stabilita de text, in sensul depunerii de candidaturi de catre organizatiile
legal constituite ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pentru
participarea la alegerile locale, reprezinta tocmai respectarea principiului
egalitatii intre cetateni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie,
republicata, iar nu, asa cum sustine autorul exceptiei, incalcarea lui. Curtea
constata ca prevederile constitutionale ale art. 4 alin. (2) referitoare la
"Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni", precum si cele ale
art. 8 privind "Pluralismul si partidele politice" nu sunt incidente
in cauza.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii prevederilor art. 37 din
Constitutie, republicata, nu sunt formulate critici de neconstitutionalitate,
asa incat, sub acest aspect Curtea nu se poate pronunta, intrucat s-ar
substitui autorului exceptiei in motivarea acesteia, exercitand astfel un
control din oficiu, ceea ce este inadmisibil.
In legatura cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului,
respectiv cazul Vasilescu impotriva Romaniei (Hotararea din 22 mai 1998,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 637 din 27 decembrie
1999), evocata de autorul exceptiei in motivarea sustinerilor privind
incalcarea art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, Curtea constata, de asemenea, ca aceasta nu este
relevanta in prezenta cauza. In acest sens Curtea Constitutionala retine ca, pe
de o parte, hotararea mentionata a fost pronuntata intr-o cauza avand ca obiect
restituirea unor bunuri confiscate, iar pe de alta parte, Curtea Europeana a
Drepturilor Omului nu a considerat necesar sa se pronunte asupra cererii din
acea cauza prin raportare la art. 13 din conventie, intrucat nu a fost
argumentata.
II. Cea de a doua critica priveste dispozitiile art. 33 alin. (4) si art.
35 din Legea nr. 67/2004, in legatura cu care, in esenta, se sustine ca sunt
neconstitutionale, intrucat "legea nu reglementeaza o cale de atac
impotriva hotararilor pronuntate de Biroul Electoral Central in alte cazuri
decat cele prevazute de art. 35 alin. (1) si (2)", precum si "in
masura in care interpretarea data accesului la Inalta Curte de Casatie este aceea
ca el este permis numai in conditiile in care cererea are ca obiect modul de
organizare si componenta birourilor electorale". In opinia autorului
exceptiei, aceste texte de lege, incalca art. 21 alin. (1) si (2) din
Constitutie, republicata, privind accesul liber la justitie, precum si art. 13
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Examinand dispozitiile de lege criticate si sustinerile formulate, Curtea
retine ca, intr-adevar, art. 33 alin. (4) stabileste ca hotararile Biroului
Electoral Central emise in exercitarea atributiilor prevazute de Legea nr.
67/2004 sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din tara, precum si
pentru toate organismele cu atributii in materie electorala, precum si ca,
potrivit art. 35 alin. (3), hotararile pronuntate de birourile electorale in
legatura cu contestatiile privind modul de organizare si componenta acestor
birouri sunt definitive si irevocabile.
Tot astfel, Curtea retine ca, potrivit art. 117 din Legea nr. 67/2004, cuprins
in Capitolul VI - Dispozitii tranzitorii si finale: "(1) Judecarea de
catre instanta a intampinarilor, contestatiilor si a oricaror alte cereri
prevazute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru
ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Impotriva hotararilor definitive si irevocabile, pronuntate de
instantele judecatoresti potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac."
Din coroborarea dispozitiilor textelor de lege mentionate rezulta ca numai
hotararile instantelor de judecata pronuntate potrivit competentei stabilite de
Legea nr. 67/2004 sunt definitive si irevocabile si doar impotriva lor nu
exista cale de atac. Or, potrivit prevederilor ce fac obiectul controlului de
constitutionalitate, hotararile birourilor electorale sunt pronuntate in cadrul
jurisdictiilor specifice activitatii electorale, si ele nu exclud accesul liber
la justitie. Aceste hotarari, fiind acte cu caracter jurisdictional ale
organelor administrative, pot fi atacate in justitie de catre cei interesati,
in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Asa fiind, Curtea nu poate retine ca art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea
nr. 67/2004 incalca art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, privind
accesul liber la justitie si nici, asa cum sustine autorul exceptiei, art. 13
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4)
din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3),
(4) si (5), art. 33 alin. (4) si art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale, exceptie ridicata de Asociatia
"Uniunea Civica Maghiara - Magyar Polgari Szovetseg", cu sediul in
Odorheiu Secuiesc, in Dosarul nr. 2.911/2004 al Inaltei Curti de Casatie si
Justitie - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 septembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent sef,
Gabriela Dragomirescu