DECIZIE   Nr. 32 din 31 ianuarie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 205 si 206 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 136 din 21 februarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Cristina Nicoara      - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Nicolae Rosu in Dosarul nr. 5.214/2001 al Judecatoriei Targoviste.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal nu contravin prevederilor art. 23 alin. (9), art. 29 alin. (1) si ale art. 30 alin. (1) din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 25 octombrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 5.214/2001, Judecatoria Targoviste a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Nicolae Rosu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca cele doua texte legale criticate sanctioneaza aceeasi conduita interzisa si ca ar fi vorba despre o dubla incriminare. Se mai afirma ca textele criticate ar fi contrare prevederilor constitutionale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gandirii si a opiniilor, precum si celor ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare. Sunt invocate si dispozitiile art. 23 alin. (9) din Constitutie referitoare la legalitatea aplicarii pedepsei, care ar fi incalcate prin faptul ca faptuitorul este absolvit de pedeapsa numai daca face proba veritatii afirmatiilor. Se mai afirma, in sfarsit, ca dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal sunt criticabile si pentru ca sanctioneaza deopotriva atat faptele intentionate, cat si pe cele din culpa; or, el a comis faptele fara intentie infractionala.
    Judecatoria Targoviste, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal incrimineaza doua fapte distincte vizand valori sociale diferite, chiar daca obiectul lor juridic comun este demnitatea omului, valoare suprema garantata prin art. 1 din Constitutie. Nu poate fi vorba despre o asa-zisa dubla incriminare. Incriminarea celor doua fapte, insulta si calomnia, nu incalca prevederile art. 29 si 30 din Constitutie, deoarece nici libertatea de gandire, nici libertatea de exprimare nu sunt absolute, fiind supuse unor limitari prevazute de lege, necesare ocrotirii unor valori umane, cum ar fi respectul drepturilor sau reputatiei altora. Astfel, prevederile art. 30 alin. (6) din Constitutie interzic acele exprimari care pot prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine. Totodata se aminteste ca prevederile art. 54 din Constitutie obliga la exercitarea drepturilor si libertatilor cu buna-credinta, fara sa se incalce drepturile si libertatile celorlalti.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, considera ca prevederile art. 205 si 206 din Codul penal nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Se arata ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate ignora prevederile art. 29 alin. (2) din Constitutie, in sensul carora libertatea constiintei trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si respect reciproc, precum si prevederile art. 30 alin. (6) din Constitutie, potrivit carora libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. Se conchide ca atributul demnitatii are o valoare egala cu celelalte atribute ale persoanei si ca dreptului penal ii revine rolul de a asigura ocrotirea demnitatii omului prin incriminarea si sanctionarea faptelor contra demnitatii.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile din legea penala nu contravin nici uneia dintre dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, prevederile din Legea fundamentala invocate, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal, care au urmatorul cuprins:
    - Art. 205: "Atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.
    Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul cand se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.
    Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
    Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.";
    - Art. 206: "Afirmarea ori imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
    Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."
    Autorul exceptiei afirma ca cele doua dispozitii legale incrimineaza si sanctioneaza aceeasi fapta, care ar fi dublu incriminata. Se mai afirma ca aceste dispozitii legale contravin prevederilor art. 29 alin. (1) si ale art. 30 alin. (1) din Constitutie, privitoare la libertatea de gandire si la libertatea de exprimare, precum si prevederilor art. 23 alin. (9) referitoare la legalitatea aplicarii pedepsei.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sustinerea autorului exceptiei in sensul ca prin cele doua texte criticate s-ar incrimina aceeasi fapta nu poate fi primita, deoarece fiecare text se refera la o anumita modalitate de atingere adusa demnitatii persoanei: insulta si calomnia. Cele doua infractiuni se deosebesc intre ele atat prin modul in care se aduce atingere demnitatii persoanei, cat si prin gradul lor de pericol social, calomnia fiind evident mai grava decat insulta. Autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 29 si 30 din Legea fundamentala, referitoare la libertatea de gandire si de exprimare, insa ignora prevederile art. 29 alin. (2), conform carora libertatea constiintei trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc, precum si prevederile art. 30 alin. (6), in sensul carora "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine".
    De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal, respingand exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii. Astfel, prin Decizia nr. 308 din 15 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 16 ianuarie 2002, Curtea a statuat ca art. 205 si 206 din Codul penal nu incalca dispozitiile constitutionale.
    Considerentele si solutia adoptate prin decizia citata isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, neexistand elemente noi care sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 205 si 206 din Codul penal, exceptie ridicata de Nicolae Rosu in Dosarul nr. 5.214/2001 al Judecatoriei Targoviste.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 31 ianuarie 2002.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu