DECIZIE   Nr. 318 din 14 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) si (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 730 din 11 august 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Rusu          - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) si (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Costache Rogoz in Dosarul nr. 3.893/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 173 D/2005, avand ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Elena Tulbure in Dosarul nr. 3.223/2004 al Curtii de Apel Bacau - Sectia civila.
    La apelul nominal este prezenta autoarea exceptiei, prin mandatar Neculai Budau, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate care fac obiectul dosarelor nr. 127 D/2005 si nr. 173 D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, conexarea dosarelor.
    Neculai Budau nu se opune masurii conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 173 D/2005 la Dosarul nr. 127 D/2005, care a fost primul inregistrat.
    Cauza fiind in stare de judecata, Neculai Budau, pentru autoarea exceptiei Elena Tulbure, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 14 februarie 2005 si 19 ianuarie 2005, pronuntate in dosarele nr. 3.893/2004 si nr. 3.223/2004, Curtea de Apel Bacau - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) si (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Costache Rogoz si de Elena Tulbure in dosarele mentionate.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prin judecarea recursului de catre aceeasi instanta care a solutionat calea de atac a apelului, in speta Curtea de Apel Bacau, se incalca dreptul fiecarei persoane de a fi judecata de o instanta impartiala. Se arata ca "a accepta rationamentul contrar, cum ca nu ar exista nici o vatamare a persoanei daca recursul ar fi solutionat de catre aceeasi instanta de judecata, inseamna ca s-ar crea premisele unei discriminari in fata legii [...]", intrucat unii cetateni ar putea avea la dispozitie trei grade de jurisdictie, iar altii numai doua grade de jurisdictie.
    Curtea de Apel Bacau - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile constitutionale invocate. Se arata ca, in conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege, iar diferenta dintre apel si recurs este data de compunerea instantei, de procedura de judecata incidenta in fiecare cale de atac si de efectele hotararii pronuntate in aceste cai de atac, si nu de instanta care judeca, in speta Curtea de Apel Bacau".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat stabilirea normelor tranzitorii ale Legii nr. 195/2004 reprezinta o expresie a principiului inscris in art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia atat competenta instantelor judecatoresti, cat si procedura de judecata sunt prevazute prin lege. Se arata totodata ca accesul la justitie nu presupune in mod necesar accesul la toate gradele de jurisdictie si la toate nivelurile de instanta, astfel incat judecarea recursului de catre o instanta de acelasi nivel cu cea care a solutionat apelul nu incalca acest drept constitutional. In ceea ce priveste pretinsa lipsa a garantiilor impartialitatii instantei se arata ca nu poate fi retinuta, intrucat aceste garantii sunt conferite de dispozitiile care reglementeaza statutul magistratilor.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate, stabilind competenta instantelor de judecata in materia fondului funciar, nu ingradesc sub nici un aspect liberul acces la justitie, nu incalca dreptul partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. III alin. (1) si (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, potrivit carora: "(1) Hotararile pronuntate de judecatorii in prima instanta in materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal si recursului la curtea de apel.
    (2) In cazurile prevazute la alin. (1), apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrarii in vigoare a prezentei legi se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit la curtile de apel. Dispozitiile art. II alin. (3) sunt aplicabile in mod corespunzator."
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 20 si 21, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, respectiv la accesul liber la justitie, dispozitiile art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv, precum si prevederile art. 6 si 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care consacra dreptul fiecaruia de a i se recunoaste personalitatea juridica, oriunde s-ar afla, respectiv egalitatea in fata legii.
    Examinand exceptia invocata, Curtea constata ca art. III din Legea nr. 195/2004 cuprinde in alin. (1) dispozitii privind competenta instantelor judecatoresti in materia fondului funciar, iar in alin. (2) reglementeaza o situatie cu caracter tranzitoriu, determinata de noile reguli de competenta astfel instituite, care consta in faptul ca aceeasi instanta ce solutionase in baza reglementarilor anterioare apelul impotriva hotararii judecatoriei urmeaza ca in temeiul noilor reglementari sa solutioneze si recursul trimis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe al carei rol se afla.
    Stabilirea prin dispozitiile criticate a unor noi reguli de competenta a instantelor judecatoresti s-a realizat de catre legiuitor in temeiul prerogativelor sale constitutionale, prevazute de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, potrivit carora "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege", fiind determinata de necesitatea deblocarii activitatii de solutionare a recursurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta instanta, in aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003, avea competenta generala in materia recursului civil si, dat fiind numarul mare al cauzelor pe rol, se afla in imposibilitate de a asigura solutionarea acestora in termenul rezonabil impus de art. 21 alin. (3) din Constitutie. Faptul ca in temeiul noilor dispozitii privitoare la competenta instantelor judecatoresti, care sunt de imediata aplicare, recursul a incetat sa constituie apanajul exclusiv al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel incat aceeasi instanta care a solutionat calea de atac a apelului solutioneaza (intr-o compunere diferita a completului) si recursul trimis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe al carei rol se afla, nu este de natura sa aduca atingere dispozitiilor constitutionale, respectiv din actele internationale invocate in motivarea exceptiei.
    Astfel, textul de lege criticat nu incalca liberul acces la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie, si nici dreptul la un recurs efectiv in fata unei instante nationale, reglementat de art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat nu impiedica in nici un fel partile de a apela la instantele judecatoresti si de a promova caile de atac prevazute de lege.
    Totodata dispozitiile legale ce fac obiectul exceptiei nu aduc nici o atingere principiului impartialitatii instantelor judecatoresti, in contextul dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentala si de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat judecarea recursului de catre aceeasi instanta care a solutionat apelul nu constituie in sine o prezumtie a lipsei de impartialitate a judecatorilor care se pronunta asupra recursului. Cele doua cai de atac - apelul si recursul - sunt guvernate de reguli procedurale distincte, menite sa asigure realizarea dreptului la un proces echitabil, chiar si in situatia judecarii recursului de catre aceeasi instanta - in speta curtea de apel - care a judecat, in temeiul normelor de competenta anterioare, apelul impotriva hotararii judecatoriei.
    Nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care consacra egalitatea in fata legii, intrucat prevederile legale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate se aplica in mod egal tuturor persoanelor care se afla in situatia avuta in vedere de ipoteza normei in discutie, sustinerea in sensul ca se creeaza premisele unei discriminari in fata legii, prin aceea ca unii cetateni ar avea la dispozitie trei grade de jurisdictie, iar altii numai doua grade de jurisdictie, fiind fundamentata pe o interpretare eronata a textului de lege criticat.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 6 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care consacra dreptul fiecaruia de a i se recunoaste personalitatea juridica, oriunde s-ar afla, acestea nu au incidenta in cauza.
    Intrucat art. III din Legea nr. 195/2004 nu incalca nici o dispozitie cuprinsa in reglementarile internationale invocate de autorii exceptiei, nu se poate retine nici critica formulata in raport de art. 20 din Constitutie, referitor la tratatele internationale privind drepturile omului.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (1) si (2) din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Costache Rogoz si Elena Tulbure in dosarele nr. 3.893/2004 si nr. 3.223/2004 ale Curtii de Apel Bacau - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005.

         PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
             prof. univ. dr. IOAN VIDA

                             Magistrat asistent,
                             Marieta Safta