Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 921 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Alexe Petru Gheorghe în Dosarul nr. 4.040/257/2014 (543/2015) al Judecătoriei Târnăveni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.257D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care arată că noul Cod de procedură civilă, respectiv dispoziţiile legale criticate, păstrează soluţia legislativă anterioară, care a fost supusă controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. În acest sens menţionează Decizia nr. 421 din 14 octombrie 2004 şi Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011. Faţă de aceste aspecte, formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 24 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.040/257/2014 (543/2015), Judecătoria Târnăveni a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 921 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată, oral, în faţa instanţei de judecată, de Alexe Petru Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea, pe de o parte, a unei cereri de chemare în judecată prin care se solicită desfacerea căsătoriei încheiată între părţi, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor în mod exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul reclamantei, obligarea pârâtului la plata unei contribuţii de întreţinere şi revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, iar pe de altă parte soluţionarea unei cereri reconvenţionale formulate de autorul excepţiei care cuprinde pretenţiile proprii ale acestuia în legătură cu cererea reclamantei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată încalcă accesul liber la justiţie, deoarece nu distinge între cererea principală şi eventualele cereri accesorii.6. Judecătoria Târnăveni apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.8. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură să afecteze principiul constituţional al accesului liber la justiţie. De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la soluţia legislativă din Codul de procedură civilă din 1865 şi care a fost preluată de dispoziţia legală criticată în prezenta cauză, respectiv Decizia nr. 115 din 11 aprilie 2002.9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 922 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 921 din Codul de procedură civilă. Însă, Curtea observă că înainte de sesizarea sa Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, iar texul legal criticat, în urma renumerotării, se regăseşte, cu păstrarea soluţiei legislative, la art. 922 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul conţinut: „Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută." 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţia legală criticată face parte din titlul I al cărţii a VI-a Proceduri speciale a Codului de procedură civilă, care reglementează procedura divorţului, şi preia soluţia legislativă consacrată de art. 616 din Codul de procedură civilă din 1865.15. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că procesul de divorţ în întregul său, şi nu doar acţiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecăţii, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instanţă a unor aspecte ţinând de viaţa intimă şi familială a părţilor din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decât să dea expresie particularităţii esenţiale a procesul de divorţ şi implicit prevederilor constituţionale cuprinse în art. 26 referitor la viaţa intimă, familială şi privată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.099 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 11 noiembrie 2011).16. În continuare, Curtea reţine că textul de lege criticat reglementează o sancţiune procedurală specială - respingerea cererii de divorţ ca nesusţinută - ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfăţişarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instanţă. Sancţiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată şi doar pârâtul se înfăţişează la judecată şi se bazează pe prezumţia legală de renunţare la judecată.17. Faţă de conţinutul textului de lege criticat, nu se poate reţine contrarietatea acestuia cu Legea fundamentală, întrucât, în aplicarea dispoziţiilor procedurale în materia divorţului, precum şi în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al absenţei reclamantului, instanţa de judecată se supune legii, în speţă dispoziţiilor Codului de procedură civilă, ceea ce nu contravine normelor constituţionale invocate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.004 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 27 august 2010).18. De altfel, Curtea reţine că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 921 din Codul de procedură civilă care prevăd prezenţa personală a părţilor, precum şi faptul că instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.19. În continuare, Curtea apreciază că susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora textul de lege nu distinge între cererea principală şi eventualele cereri accesorii, nu pot fi acceptate, deoarece caracterul general al normei are semnificaţia unei aplicări generale conform principiului „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus". Cererea de chemare în judecată şi cererea reconvenţională cuprind pretenţii proprii ale părţilor dintr-un proces, de aceea legiuitorul este în drept să reglementeze în mod similar procedura de judecare a acestora.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexe Petru Gheorghe în Dosarul nr. 4.040/257/2014 (543/2015) al Judecătoriei Târnăveni şi constată că dispoziţiile art. 922 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târnăveni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 mai 2016.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin