DECIZIE   Nr. 301 din  9 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 689 din  1 august 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Nicoleta Grigorescu     - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin si Calin Vasile in Dosarul nr. 197/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curtii, ocazie cu care s-a statuat ca acestea nu aduc atingere dispozitiilor fundamentale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 28 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 197/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de inculpatii Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin si Calin Vasile, prin aparatorul ales, Nechita Ionel Nicolae, in dosarul cu numarul de mai sus avand drept obiect solutionarea unui recurs in materie penala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala, care reglementeaza modalitatea de solutionare a plangerilor contra actelor procurorului, nu permit partilor interesate, in virtutea dreptului de a avea acces liber la justitie, de a se adresa instantei de judecata, deoarece, potrivit art. 278^1 din acelasi cod, o astfel de plangere poate fi facuta numai impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror, care pot fi doar rezolutii de neincepere a urmaririi penale in cauza ori ordonante sau, dupa caz, rezolutii de scoatere de sub urmarire penala, de incetare a urmaririi penale sau de clasare.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala, care prevad posibilitatea verificarii in cursul urmaririi penale a legalitatii si temeiniciei actelor efectuate de procuror sau, pe baza dispozitiilor acestuia, doar de catre procurorul ierarhic superior, nu vin in contradictie cu principiul liberului acces la justitie, intrucat, dupa emiterea rechizitoriului, instanta procedeaza la judecarea in fond a cauzei, ocazie cu care verifica in mod obligatoriu si legalitatea si temeinicia actelor de urmarire penala efectuate de procuror sau in baza dispozitiilor acestuia. De asemenea, si in ipoteza in care urmarirea penala se finalizeaza cu o solutie de netrimitere in judecata, instanta, in cadrul procedurii reglementate de art. 278^1 din Codul de procedura penala, are posibilitatea si obligatia de a exercita un control direct asupra masurilor luate si actelor efectuate de procuror pe baza dispozitiilor acestuia.
    Prin urmare, nu se poate sustine ca se aduce atingere principiului liberului acces la justitie.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate, desi prevad posibilitatea verificarii in cursul urmaririi penale a legalitatii si temeiniciei actelor efectuate de procuror sau, in baza dispozitiilor acestuia, doar de catre procurorul ierarhic superior, nu vin in contradictie cu principiul liberului acces la justitie, intrucat, odata cu sesizarea instantei prin rechizitoriu, aceasta verifica, in mod obligatoriu, legalitatea si temeinicia actelor de urmarire penala efectuate de procuror ori in baza dispozitiilor acestuia. Astfel, accesul liber la justitie este garantat, chiar daca sesizarea instantei nu se face pe calea unei actiuni directe. De asemenea, instanta are posibilitatea si obligatia de a exercita un control direct asupra masurilor si actelor efectuate de procuror, sau pe baza dispozitiilor acestuia, si in ipoteza in care activitatea de urmarire penala se finalizeaza printr-o solutie de netrimitere in judecata.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu opresc partile interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime, acestea beneficiind de toate garantiile care conditioneaza un proces echitabil.
    In plus, potrivit dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei or, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    Mai mult, stabilirea competentei instantelor judecatoresti si instituirea regulilor de desfasurare a procesului penal in fata acestora constituie prerogativa exclusiva a legiuitorului, dispozitiile legale indicate fiind conforme cu art. 126 alin. (2) din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala - Plangerea contra actelor procurorului, cu urmatorul continut:
    "Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    In cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
    In cazul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau al ordonantei ori, dupa caz, al rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutie, persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 si art. 249 alin. 2.
    Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala ori de incetare a urmaririi penale, se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
    Dispozitiile art. 275 - 277 se aplica in mod corespunzator."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, precum si ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil si Dreptul la un recurs efectiv.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra prevederilor art. 278 din Codul de procedura penala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 540 din 7 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005, in sensul respingerii acesteia. Cu acel prilej Curtea a observat ca nu pot fi retinute nici sustinerile privind contrarietatea dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala cu cele ale art. 21 din Legea fundamentala si ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, pe motiv ca acestea nu reglementeaza posibilitatea persoanei interesate de a ataca in fata instantei masura luata ori actul efectuat de procuror ori in baza dispozitiilor acestuia, altul decat solutia de netrimitere in judecata. Sub acest aspect se observa ca autorii exceptiei solicita, in realitate, completarea prevederilor de lege criticate, in sensul de a se permite atacarea la instantele judecatoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, ci si a altor acte sau masuri ale procurorului, ceea ce este contrar atat dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, in conformitate cu care, in exercitarea controlului, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", cat si prevederilor constitutionale cuprinse in art. 61 alin. (1), potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".
    Totodata, nu se poate retine sustinerea potrivit careia rezolutia procurorului prin care s-a dispus efectuarea unor acte de procedura prin delegare si procesul-verbal intocmit de procuror in conditiile art. 86^2 din Codul de procedura penala ar avea un caracter absolut, nefiind supusa vreunei verificari de legalitate si oportunitate, deoarece invinuitul sau inculpatul, in situatia in care se dispune trimiterea sa in judecata, are asigurat accesul la justitie prin posibilitatea de a invoca in fata instantei de judecata toate neregularitatile savarsite in cursul urmaririi penale sau, in cazul in care se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale ori clasarea, are posibilitatea formularii unei plangeri in fata instantei impotriva rezolutiei sau a ordonantei procurorului de netrimitere in judecata, in temeiul prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala.
    Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele deciziei mai sus amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Florinel Corduneanu, Bogdan Constantin si Calin Vasile in Dosarul nr. 197/2005 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 iunie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru