Decizia Nr.289 din 27.04.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), ale art. 7 alin. (1) şi (3), ale art. 8 şi ale art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, excepţie ridicată de primarul comunei Micfalău, judeţul Covasna, în Dosarul nr. 1.022/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.410D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 4 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.022/119/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), ale art. 7 alin. (1) şi (3), ale art. 8 şi ale art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei Micfalău, judeţul Covasna, cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva unei sentinţe civile pronunţate într-o cauză având ca obiect „obligaţia de a face" - „îndepărtarea steagului Consiliului Naţional Secuiesc, cunoscut ca steagul secuiesc, de pe domeniul public al comunei Micfalău".5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă prevederile art. 6 şi art. 30 din Constituţie, în măsura în care pe domeniul public se arborează în mod obligatoriu doar drapelul României şi este interzisă arborarea altor drapele decât cele prevăzute de Legea nr. 75/1994 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001. Autorul arată că steagul albastru-auriu, cunoscut ca „steagul secuiesc", nu este drapelul niciunui stat, ci reprezintă o valoare culturală şi un simbol important al comunităţii locale din Micfalău, care în majoritatea sa, şi anume în procent de 97,11%, aparţine minorităţii maghiare din România. Interzicerea folosirii acestui simbol pe domeniul public aduce atingere drepturilor protejate şi garantate prin Constituţie minorităţilor naţionale, şi anume dreptului la identitate şi dreptului la liberă exprimare. Folosirea acestui simbol este protejată de dreptul la liberă exprimare, care este un drept fundamental, garantat atât prin dispoziţiile art. 30 din Constituţie, cât şi de tratatele internaţionale. Dreptul la libera exprimare nu se realizează doar prin viu grai sau în scris, ci prin orice mijloc de comunicare în public care asigură exprimarea şi transmiterea gândurilor, opiniilor, credinţelor şi a creaţiilor de orice fel. Autorul excepţiei susţine că libertatea de exprimare nu este garantată doar persoanelor fizice, ci tuturor persoanelor, inclusiv persoanelor juridice sau unei comunităţi ori autorităţii publice locale care reprezintă persoanele din respectiva localitate.6. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, dispoziţiile legale criticate se referă la arborarea drapelului României în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la condiţiile şi modalitatea de arborare a drapelelor de stat străine alături de drapelul României. Arborarea altor drapele reprezentând simboluri ale comunităţilor străine pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice nu este reglementată de Legea nr. 75/1994, iar posibilitatea arborării acestor drapele urmează a fi stabilită de instanţa de judecată în cadrul prezentului litigiu, prin interpretarea dispoziţiilor legale.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), ale art. 7 alin. (1) şi (3), ale art. 8 şi ale art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, având următorul cuprins:– Art. 2 lit. a): „Drapelul României se arborează în mod permanent:a)pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;";– Art. 7 alin. (1) şi (3): „(1) Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.(...).
(3) În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat şi drapelul Consiliului Europei.";– Art. 8: „(1) În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel: a)când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă; b)când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.
(2) Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel.";– Art. 20: „Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora".11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 6 privind dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi art. 30 privind libertatea de exprimare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate reglementează cu privire la arborarea drapelului României şi instituie obligaţia de a arbora permanent drapelul României pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice (art. 2), posibilitatea arborării drapelului altor state pe teritoriul României, stabilind, în acelaşi timp, condiţiile în care aceasta poate avea loc (art. 7 şi art. 8), obligaţia pozitivă a cetăţenilor români de a manifesta respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României, precum şi obligaţia negativă constând în abţinerea de la orice act prin care s-ar aduce ofensă acestora (art. 20). 13. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 75/1994, prin Decizia nr. 819 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 27 martie 2020, ale cărei considerente îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea în prezenta cauză, Curtea Constituţională a statuat că o asemenea reglementare dă expresie dispoziţiilor art. 12 din Constituţie, care califică drapelul României, alături de ziua naţională, imnul naţional, stema ţării şi sigiliul statului, drept simboluri ale statului român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Drapelul reprezintă, aşadar, un însemn al statului, în ansamblu său, şi, deopotrivă, al tuturor elementelor sale constitutive. 14. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea dreptului la identitate, prevăzut de art. 6 din Constituţie, Curtea observă că, din punctul de vedere al conţinutului reglementării, dreptul la identitate presupune dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Statul are atât o obligaţie negativă, de abţinere, aceea de a nu aduce atingere, prin măsurile adoptate, identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor, cât şi una pozitivă, de a sprijini păstrarea şi dezvoltarea identităţii acestora, ca parte a patrimoniului cultural universal. Modalitatea de implementare a acestui drept conferit de art. 6 din Constituţie persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este prevăzută în alin. (2) al aceluiaşi text constituţional, care vizează luarea unor măsuri corespunzătoare în acest sens. O atare obligaţie procedurală pozitivă a statului este exprimată prin sintagma „măsurile de protecţie luate de stat" sub condiţia conformităţii acestora cu „principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 4 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 136 din 23 februarie 2011). 15. Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate, stabilind reguli privind arborarea drapelului României şi arborarea drapelelor statelor străine pe teritoriul României, nu interferează, sub aspectul conţinutului reglementării, cu dispoziţiile constituţionale invocate. 16. De asemenea, reglementarea modalităţilor în care statul garantează dreptul la identitate al minorităţilor naţionale este de domeniul legislaţiei infraconstituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 440 din 23 iunie 2011). În acest sens, Curtea observă că art. 23¹ din Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 decembrie 2001, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 223/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 15 martie 2002, acordă minorităţilor etnice - constituite în organizaţii, uniuni sau asociaţii la nivel naţional - posibilitatea de a „folosi la acţiunile specifice şi însemnele proprii". 17. Totodată, Curtea constată caracterul neîntemeiat al criticilor vizând încălcarea art. 30 din Constituţie, deoarece prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, prin conţinutul lor normativ, nu au semnificaţia restrângerii sferei libertăţii fundamentale de exprimare. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de primarul comunei Micfalău, judeţul Covasna, în Dosarul nr. 1.022/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 2 lit. a), ale art. 7 alin. (1) şi (3), ale art. 8 şi ale art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin