DECIZIE Nr.
276 din 22 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 271 din 24 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Claudia-Margareta - magistrat-asistent
Krupenschi
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale", excepţie ridicată de Niculiţa
Ioana Carmen Bratu în Dosarul nr. 2.583/35/P/2006 al Curţii de Apel Oradea -
Secţia penală şi pentru cauze cu minori.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent
informează Curtea că partea statul român, prin Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, a transmis note scrise prin care solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată,
invocând, în acest sens, jurisprudenţa constantă în materie a Curţii
Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 23 octombrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.583/35/P/2006, Curtea de Apel Oradea -Secţia penală şi pentru
cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale". Excepţia a fost ridicată
de Niculiţa Ioana Carmen Bratu într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea
unui recurs prin care s-a solicitat reformarea hotărârilor pronunţate în cauză.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 15
alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, dispoziţiile legale
se opun principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile,
întrucât acordarea beneficiului cauzei de neimpunere este condiţionată de
stadiul procesului penal la momentul publicării legii, lipsindu-i de tratament juridic mai blând pe cei aflaţi
deja în curs de judecată. Textul de lege creează totodată discriminări între
persoanele care, săvârşind în acelaşi timp infracţiuni de evaziune fiscală,
fiind deci în aceeaşi situaţie juridică, beneficiază sau nu de cauza de
nepedepsire în funcţie de operativitatea cercetării penale. Ca atare,
tratamentul juridic mai favorabil aplicat nu depinde de comportamentul
învinuitului sau inculpatului, ci numai de celeritatea şi operativitatea
organelor de cercetare şi urmărire penală, şi anume dacă, până la momentul
intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, persoana în cauză se află în faza de
urmărire penală sau de judecată ori dacă, fiind trimis în judecată, a trecut
sau nu primul termen de judecată.
Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori opinează în sensul respingerii
excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că
persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de acelaşi regim juridic şi
de aceleaşi garanţii procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte
latura civilă a cauzei, astfel că nu se poate susţine încălcarea art. 16 din
Constituţie, consacrat principiului egalităţii în drepturi. De asemenea, textul
de lege criticat nu cuprinde dispoziţii referitoare la o eventuală aplicare
pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 241/2005, fiind,
aşadar, în concordanţă cu prevederile art. 15 din Legea fundamentală.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr.
241/2005 este neîntemeiată. Textul legal nu contravine principiului
neretroactivităţii legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în
aceeaşi situaţie la momentul intrării în vigoare a legii, şi anume celor care
au comis fapte de evaziune fiscală şi au acoperit integral prejudiciul în
condiţiile stabilite de art. 10. Totodată, nu se poate susţine că dispoziţiile
criticate instituie o discriminare pe criterii de avere, deoarece privesc toate
subiectele de drept al căror patrimoniu a fost sporit în dauna patrimoniului
altui subiect de drept, prin fapte de evaziune fiscală, indiferent de averea
concretă a acestora.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 sunt constituţionale.
Textul legal criticat nu conţine nicio normă cu caracter retroactiv, acesta
urmând a se aplica exclusiv de la intrarea în vigoare a legii menţionate,
astfel cum prevede art. 15 alin. (2) din Constituţie. Totodată, este respectat
şi principiul egalităţii în drepturi, statuat de art. 16 alin. (1) din Legea
fundamentală, atâta vreme cât dispoziţiile legale examinate se aplică în mod
unitar tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără discriminări pe
considerente arbitrare. De altfel, în acest sens s-a pronunţat şi Curtea
Constituţională prin Decizia nr. 285/2006.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile
art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005. Din motivarea
autorului, reiese însă că, în realitate, critica sa priveşte numai dispoziţiile
cuprinse în alin. (1) al art. 10 din legea menţionată, astfel că acestea vor
constitui obiect al excepţiei de neconstituţionalitate. Textul criticat are
următorul conţinut: „(1) In cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune
fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al
judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă
integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta
săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în
aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei
naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi
recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul
monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează
în cazierul judiciar."
In motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine
încălcarea principiului neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin.
(2) din Constituţie, şi a principiului egalităţii, statuat de art. 16 alin. (1)
din aceasta.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.
241/2005 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare
la aceleaşi prevederi constituţionale şi cu o motivare asemănătoare. Astfel,
prin Decizia nr. 697 din 20 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2006, Curtea a reţinut că acestea nu contravin principiului
egalităţii în drepturi, statuat în art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece
cauza de impunitate prevăzută de textul de lege atacat se aplică în mod egal
tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de art. 10 alin. (1) teza
finală din Legea nr. 241/2005, adică autorilor unei infracţiuni de evaziune
fiscală care au acoperit prejudiciul de până la 50.000 de euro cauzat prin
fapta penală. Totodată, prin Decizia nr. 932 din 14 decembrie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Curtea, examinând critica de
neconstituţionalitate referitoare la încălcarea principiului aplicării legii
penale mai favorabile, a reţinut că „orice lege se aplică numai pentru viitor,
cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte
şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare. In
consecinţă, Curtea constată că, în speţa examinată, primul termen de judecată
poate fi considerat cel imediat următor datei intrării în vigoare a Legii nr.
241/2005, indiferent de faza în care se află judecarea procesului penal".
Intrucât, faţă de excepţiile de neconstituţionalitate
soluţionate prin deciziile amintite, nu au intervenit elemente noi, de natură a
modifica jurisprudenţa în materie a Curţii, rezultă că atât soluţia, cât şi
considerentele ce au stat la baza acestora se menţin şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi
combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Niculiţa Ioana Carmen Bratu
în Dosarul nr. 2.583/35/P/2006 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi
pentru cauze cu minori.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi