DECIZIE Nr. 27 din 25 ianuarie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1
alin. 1 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 154 din 22 februarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 278^1 din Codul de procedura penala, ridicata de Constantin Zgambau in
Dosarul nr. 2.362/2004 al Judecatoriei Hunedoara.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei personal, lipsind partea
Remus Maris, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Avand cuvantul pe fond, Constantin Zgambau solicita admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, aratand ca textul de lege criticat incalca drepturile
omului si Constitutia Romaniei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca prevederile legale
criticate nu incalca liberul acces la justitie, ci dau expresie acestui drept
constitutional. In temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala, partile
interesate pot formula plangere la instantele judecatoresti impotriva oricarei
ordonante de scoatere de sub urmarire penala, emisa de procuror, asadar si
impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala, intemeiata pe
dispozitiile art. 10 lit. b^1) din Codul de procedura penala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr.
2.362/2004, Judecatoria Hunedoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura
penala, ridicata de Constantin Zgambau intr-o cauza avand ca obiect plangerea
impotriva Ordonantei din data de 23 iunie 2004 a Parchetului de pe langa
Judecatoria Hunedoara.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
legale criticate incalca dreptul la aparare, precum si dreptul la o cale de
atac efectiva in fata unei instante judecatoresti, prin aceea ca limiteaza in
mod nejustificat actele procurorului ce pot fi atacate cu plangere la instanta.
Astfel, intre acestea nu au fost prevazute de legiuitor si solutiile de
scoatere de sub urmarire penala, pronuntate de procuror in temeiul art. 10 lit.
b^1) din Codul de procedura penala (cand fapta nu prezinta gradul de pericol
social al unei infractiuni), cu aplicarea totodata a unei sanctiuni cu caracter
administrativ. Se mai sustine ca aceasta "limitare" este
discriminatorie, fiind "consecinta unei omisiuni sau erori privind inventarierea
situatiilor posibile de vatamare a unor interese legitime [...], invinuitul
fata de care s-a aplicat una din sanctiunile prevazute de art. 91 din Codul
penal putand fi si el o persoana ale carei interese legitime au fost
vatamate". In fapt, prin Ordonanta din data de 1 iunie 2004 a Parchetului
de pe langa Judecatoria Hunedoara s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a
numitului Constantin Zgambau, in temeiul art. 11 pct. 1 lit. b), raportat la
art. 10 lit. b^1) din Codul de procedura penala, si, in baza art. 91 din Codul
penal, i s-a aplicat o sanctiune cu caracter administrativ de 5.000.000 lei
amenda. Impotriva Ordonantei din data de 23 iunie 2004, prin care Parchetul de
pe langa Judecatoria Hunedoara a respins plangerea formulata de Constantin
Zgambau impotriva solutiei mentionate, acesta a formulat plangere la
Judecatoria Hunedoara, iar in fata instantei a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala.
Judecatoria Hunedoara, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca
dispozitiile criticate "nu sunt de natura sa impiedice orice persoana ale
carei interese legitime sunt vatamate sa se adreseze instantei - in aceasta
categorie fiind cuprinse si persoanele cercetate penal - chiar daca redactarea
articolului de lege incriminat are imperfectiuni si poate suporta
imbunatatiri".
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale,
respectiv celor din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, invocate de
autorul exceptiei. In sustinerea acestei opinii se arata ca instituirea unor
reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste caile de atac, nu este contrara
principiului egalitatii cetatenilor in fata legilor si a autoritatilor publice
si nici dreptului la aparare, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului
instituirea unor reguli diferite in considerarea unor situatii diferite.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale ce fac obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate nu incalca prevederile constitutionale ale
art. 16 alin. (1), intrucat acestea se aplica tuturor celor aflati in situatia
prevazuta in ipoteza normei criticate, fara nici o discriminare pe criterii
arbitrare. Totodata se arata ca limitarea, prin textul de lege criticat, a
actelor procurorului impotriva carora se poate face plangere la instanta de
judecata, fara a se face o referire expresa la actele prin care s-a aplicat o
sanctiune cu caracter administrativ, reprezinta o problema de legiferare, iar
nu de constitutionalitate.
Referitor la critica de neconstitutionalitate in raport cu prevederile art.
24 din Constitutie, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat textul
supus controlului de constitutionalitate acorda partilor toate garantiile
procesuale, inclusiv dreptul de a fi asistate de un avocat in tot cursul
procesului penal.
In ceea ce priveste prevederile art. 11 si 20 din Constitutie, invocate, de
asemenea, in motivarea exceptiei, se apreciaza ca acestea nu au incidenta in
cauza.
In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia este neintemeiata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art 146 lit.
d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din
Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Curtea observa ca, desi a fost sesizata cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 din Codul de procedura penala,
in realitate, asa cum rezulta din motivarea exceptiei, critica priveste doar
dispozitiile alin. 1 al acestui articol, potrivit carora "Dupa respingerea
plangerii facute conform art. 275 - 278 impotriva rezolutiei de neincepere a
urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de
scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de
procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese
legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data
comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278,
la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in
prima instanta".
Asa fiind, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala.
Autorul exceptiei considera ca textul de lege criticat este contrar
prevederilor constitutionale ale art. 11, art. 16 alin. (1), ale art. 20 si 24,
avand urmatorul continut:
- Art. 11 (Dreptul international si dreptul intern) alin. (2):
"Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul
intern.";
- Art. 16 (Egalitatea in drepturi) alin. (1): "Cetatenii sunt egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari.";
- Art. 20 (Tratatele internationale privind drepturile omului): "(1)
Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor
fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este
parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
- Art. 24 (Dreptul la aparare): "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea, prin acelasi text
legal, a prevederilor art. 7 si 8 din Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, cu urmatorul continut:
- Art. 7: "Toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara
deosebire la o protectie egala a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie
egala impotriva oricarei discriminari care ar incalca prezenta Declaratie si
impotriva oricarei provocari la o astfel de discriminare.";
- Art. 8: "Orice persoana are dreptul sa se adreseze in mod efectiv
instantelor judiciare competente impotriva actelor care violeaza drepturile
fundamentale ce ii sunt recunoscute prin constitutie sau prin lege."
Se sustine, in esenta, ca textul de lege criticat limiteaza nejustificat
actele procurorului impotriva carora se poate face plangere in justitie, in
sfera acestora nefiind incluse si actele prin care procurorul, pronuntand
solutii de scoatere de sub urmarire penala, aplica totodata sanctiuni cu
caracter administrativ.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca
aceasta este neintemeiata si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
Curtea retine ca dispozitiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedura
penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plangerii la
instanta de judecata impotriva actelor prin care procurorul solutioneaza cauza
penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva
"rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei, ori, dupa
caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale, date de procuror", asigura exercitarea
efectiva a dreptului de acces la justitie, in conformitate cu prevederile art.
8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Au deschisa calea accesului la justitie, prin posibilitatea de a face
plangere la instantele judecatoresti in temeiul art. 278^1 alin. 1 din Codul de
procedura penala, atat "persoana vatamata", cat si "orice alte
persoane ale caror interese legitime sunt vatamate", textul de lege
criticat fiind asadar deopotriva aplicabil tuturor persoanelor care se afla in
ipoteza acestuia, fara privilegii sau discriminari, in raport cu criteriile
egalitatii in drepturi stabilite de art. 4 alin. (2) din Legea fundamentala. Ca
urmare, nu poate fi retinuta nici pretinsa incalcare a principiului egalitatii
in drepturi, prevazut de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie,
respectiv de cele ale art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Atata vreme cat nu exista nici o contradictie intre prevederile ce fac
obiectul exceptiei de neconstitutionalitate si normele internationale in
materia drepturilor omului invocate, nu poate fi primita nici critica formulata
de autorul exceptiei in raport cu art. 11 si 20 din Constitutie.
In ceea ce priveste sustinerea privind incalcarea, prin acelasi text, a
dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Legea fundamentala, aceasta este
nefondata, intrucat dispozitiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala nu numai ca nu aduc atingere acestui drept, dar sunt destinate sa
asigure conditiile pentru deplina lui exercitare. Astfel, in cadrul plangerii
in fata instantei de judecata, petentul are libertatea de a-si angaja aparator
si de a se prevala de toate garantiile prevazute de lege pentru exercitarea
dreptului la aparare.
Faptul ca in sfera actelor impotriva carora partea poate face plangere in
temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala nu sunt prevazute, in mod
expres, actele procurorului prin care acesta, dand solutii de netrimitere in
judecata, aplica sanctiuni cu caracter administrativ nu reprezinta o problema
de constitutionalitate, de competenta Curtii Constitutionale. Curtea a statuat
in acest sens in mod constant in jurisprudenta sa ca "nu se poate
substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor
instituite" (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu isi poate asuma
rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica", spre a
indeplini rolul de "legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12 martie
1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26
aprilie 1996).
De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura
penala, prin Decizia nr. 411 din 12 octombrie 2004, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.035 din 9 noiembrie 2004, precum si prin
Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, statuand ca aceste
dispozitii sunt constitutionale. Atat considerentele, cat si solutia pronuntata
in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata,
neintervenind elemente noi de natura sa duca la reconsiderarea acestei
jurisprudente.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin.
1 din Codul de procedura penala, ridicata de Constantin Zgambau in Dosarul nr.
2.362/2004 al Judecatoriei Hunedoara.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 ianuarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Marieta Safta